În 2016, aproape o treime dintre angajaţii din UE participau la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională. Pregătirea include educaţie vocaţională non-formală, cursuri şi seminarii oficiale, care îmbunătăţesc competenţele, cunoştinţele şi calificările din punct de vedere profesional.
Cel mai mare grad de participare la cursuri de pregătire profesională s-a înregistrat în 2016 în Olanda (61%), Suedia (59%) şi Finlanda (58%), iar cel mai scăzut în Grecia şi România (8% fiecare) şi Italia (11%), potrivit Agerpres.
Participarea la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională tinde să crească odată cu creşterea gradului de educaţie. Gradul de participare la cursuri de pregătire profesională este mai ridicat în rândul persoanelor cu studii universitare (46%) decât pentru cei cu studii medii şi primare (28%).
Cei care au un nivel mai scăzut de educaţie (mai puţin de studii medii şi primare) participă cel mai puţin (16%) la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională.
Din perspectiva vârstei, participarea la cursuri de pregătire profesională este mai ridicată în rândul angajaţilor cu vârste cuprinse între 25-34 ani (36%) decât în cazul celor cu vârste între 19-24 ani (32%) şi 35-64 ani (31%).
În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, procentul femeilor care participă la cursuri de pregătire profesională este mai ridicat decât în cazul bărbaţilor, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate în Lituania (44% dintre femei comparativ cu 31% dintre bărbaţi), Estonia (51% dintre femei comparativ cu 39% dintre bărbaţi) şi Letonia (39% dintre femei comparativ cu 29% dintre bărbaţi).
Cel mai întâlnit motiv pentru neparticiparea la cursuri este lipsa timpului. În 17 state, acesta este principalul motiv, cel mai ridicat procent fiind în Marea Britanie (98%), Grecia (79%), Polonia şi Slovenia (ambele cu 60%).
Lipsa interesului este principalul motiv în Letonia (32%), Austria (28%) şi Spania (27%), în timp ce angajaţii din Estonia (49%), Franţa (41%) şi Germania (25%) susţin că angajatorii nu le-au oferit cursuri de pregătire profesională.