Angajații îi pot înregistra pe patroni. Înregistrările sunt admise de instanțe
Înregistrarea convorbirilor telefonice poate fi folosită ca probă. Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a hotărât că în litigiile de muncă, este permisă utilizarea înregistrărilor telefonice între un angajat și un alt angajat sau reprezentant al angajatorului, chiar dacă aceste înregistrări au fost realizate fără acordul sau informarea prealabilă a persoanei în cauză.
Decizia a fost pronunțată de un complet specializat în dezlegarea unor chestiuni de drept, după ce Curtea de Apel București a formulat o sesizare în acest sens.
„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea şi aplicarea art.341 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispoziţiile art.74 şi 75 din Codul civil, stabileşte că:
Înregistrările convorbirilor telefonice între un salariat și un alt salariat sau un reprezentant al angajatorului pot fi utilizate ca probe în litigiile de muncă împotriva angajatorului, chiar dacă acestea au fost realizate fără consimțământul sau informarea prealabilă a interlocutorului.
Proba este admisă dacă există un echilibru
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis că această probă este admisibilă, cu condiția să existe un just echilibru între dreptul la probă și dreptul la viața privată. Admisibilitatea trebuie să fie justificată de necesitatea absolută a probei în contextul judecății, iar utilizarea înregistrării trebuie să fie strict proporțională cu scopul urmărit, adică să fie esențială pentru apărarea dreptului salariatului în proces.
Hotărârea este obligatorie și se bazează pe prevederile articolului 521, alineatul (3) din Codul de procedură civilă. Această decizie marchează o interpretare importantă a legislației, în sensul că, deși protecția vieții private este fundamentală, în anumite situații aceasta poate fi limitată atunci când este absolut necesar pentru a asigura accesul la justiție și exercitarea dreptului la probă.
Curtea de Apel București a cerut ICCJ să dezlege o chestiune de drept legată de utilizarea înregistrărilor audio ale convorbirilor telefonice. În concret, s-a solicitat clarificarea dacă aceste înregistrări, realizate între un salariat și alți angajați sau reprezentanți ai angajatorului, pot fi folosite ca probă într-un proces împotriva angajatorului, indiferent dacă persoana cu care salariatul a purtat conversația a fost informată sau și-a dat acordul pentru înregistrarea acelei convorbiri.
Prin această clarificare, Înalta Curte a confirmat că dreptul salariatului de a aduce probe în sprijinul poziției sale într-un litigiu de muncă prevalează în anumite condiții asupra protecției vieții private a celorlalți participanți la conversație.
