Criza generează tot mai multă îngrijorare în rândul angajaţilor din întreaga Europă. Şase din zece comunitari se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor de muncă.
Rezultatele sondajului paneuropean, efectuat recent de Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA), configurează o imagine a pieţei muncii plină de ameninţări. Majoritatea respondenţilor (75%) din statele membre consideră că îmbolnăvirile sunt cauzate, cel puţin într-o anumită măsură, de condiţiile de la locul de muncă.
În România, situaţia pare să fie mai gravă ca oriunde. Dacă o mare parte dintre europeni (57%) consideră că sănătatea şi securitatea în muncă s-au îmbunătăţit în ultimii cinci ani, peste jumătate dintre respondenţii din ţara noastră (54%) apreciază că acestea s-au deteriorat în acest interval de timp. Dependenţa de un salariu lunar îi face pe români să se gândească însă tot mai puţin la riscurile profesionale generate de condiţiile de securitate şi sănătate ale locului de muncă. Dacă ar fi să aleagă un nou loc de muncă, aceştia s-ar uita în primul rând la bani şi mult mai puţin la celelalte aspecte. „Climatul de muncă s-a deteriorat în toate companiile, remarcă Mădălina Popescu, director general la PluriConsultants. Oamenii muncesc mult mai mult, pentru că s-au făcut disponibilizări masive, s-au regrupat mai multe activităţi pe un post, fără să se facă nicio pregătire, training sau mărire de salariu.“
Despre companie, numai de bine
Toată lumea se fereşte să comenteze ce se întâmplă în companii. Din 30 de firme contactate pentru a afla cât a influenţat criza starea de sănătate a angajaţilor, doar una singură ne-a răspuns la întrebări. Daniel Țoghină, directorul de resurse umane de la Impact SA, apreciază, pe baza observaţiilor personale, că stresul şi îngrijorarea oamenilor par să fie mai accentuate decât anul trecut, chiar dacă rapoartele asupra stării de sănătate, primite periodic din partea firmei care asigură serviciile medicale, nu oferă certitudini în acest sens. „Presiunea cea mai mare se regăseşte în departamentul de vânzări, unde procesele de vânzare şi interacţiunea cu clienţii sunt mereu adaptate pieţei. Clienţii sunt din ce în ce mai bine informaţi şi sunt interesaţi de aspecte legate indirect de locuinţa propriu-zisă, precum clasa energetică a acesteia sau spaţiile verzi aferente.“ Daniel Țoghină spune că oamenii nu comentează această presiune, pentru că înţeleg că aşa este peste tot. Nici măcar la interviurile de plecare din companie.
Două milioane de concedii medicale
Efectele crizei se văd însă în numărul concediilor de boală. În primul semestru al anului, au fost date două milioane de concedii medicale, cu 75.000 peste numărul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2008. „Este greu de apreciat, numai din această statistică, dacă starea de sănătate a angajaţilor a fost afectată acum mai mult de criză, comentează Augustus Costache, consilierul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ar fi trebuit să crească proporţional şi morbiditatea, ceea ce nu s-a întâmplat.“ Totuşi, sunt judeţe în care aproape fiecare asigurat a avut un concediu medical. În Dolj, spre exemplu, sunt 106.520 de persoane asigurate la CNAS şi, în primele şase luni ale acestui an, au beneficiat de concedii medicale 90.670 de angajaţi. În judeţul Arad sunt 130.657 de asiguraţi şi au luat concedii de boală 82.597 de persoane. Greu de verificat dacă toate au fost, într-adevăr, pe deplin justificate. Mădălina Popescu spune că a întâlnit frecvent, în activitatea de outplacement desfăşurată în ultimii ani, nenumărate persoane care şi-au luat concedii medicale în momentul în care au aflat că sunt pe lista cu disponibilizaţi. „Prelungeau concediile de boală până treceau concedierile şi scăpau“, comentează directoarea de la PluriConsultant.
La fel de greu de interpretat este şi situaţia îmbolnăvirilor profesionale înregistrate la Institutul de Sănătate Publică. „În primele 6 luni ale anului 2009 s-au înregistrat 684 cazuri noi de îmbolnăvire profesională. Se remarcă o tendinţă de scădere, când au fost 696 cazuri noi în 2008 şi 794 cazuri noi în aceeaşi perioadă a anului 2007“, aflăm de la doctorul Adriana Todea. Scăderea e însă relativă. Pentru o judecată corectă, ar trebui să fie luat în considerare numărul angajaţilor, care a scăzut foarte mult în acest an.
Un lucru este sigur, în opinia specialiştilor de resurse umane cu care am mai schimbat opinii în afara reportofonului. Angajaţii sunt tot mai temători şi mai demotivaţi. Cum se va reflecta această stare în fişa medicală, vom vedea după ce trece criza.
