Se consideră că instabilitatea continuă a economiei mondiale a alimentat această presiune în creştere, iar respondenţii confirmă că majoritatea cauzelor stresului sunt de natură profesională, mai mult decât personală, cu situaţia financiară personală, clienţii şi angajaţii în vârful listei de cauze.

Studiul s-a concentrat şi asupra soluţiilor posibile şi a constatat că şapte din zece (70%) respondenţi români identifică lucrul flexibil ca fiind un mod de reducere a stresului.

•    Principalele cauze ale stresului sunt: situaţia financiară personală (73%), clienţii (55%) şi angajaţii/colegii (25%);
•    70% dintre respondenţi afirmă că modul de lucru flexibil reduce stresul;
•    Aproape jumătate (40%) dintre respondenţi consideră că modul de lucru flexibil este mai orientat spre familie;
•    Cu 70% dintre respondenţi care afirmă că lucrul flexibil este şi mai ieftin decât locaţiile fixe şi 85% care afirmă că îmbunătăţeşte productivitatea, se pare că sprijinirea angajaţilor pentru a scăpa de stres este  avantajoasă;
•    La nivel global, este mult mai probabil ca angajaţii companiilor mici să fie stresaţi de clienţi (42%) decât angajaţii companiilor mari (27%), dar au fost mult mai puţin ofensaţi de conducere (20%) decât corespondenţii lor din firmele mai mari (40%);

„Fără îndoială, angajaţii stresaţi sunt totodată nefericiţi şi nesănătoşi, deci companiile care doresc să îşi ajute angajaţii să ducă vieţi mai pline de satisfacţii nu pot omite analizarea şi reducerea nivelului de stres din cadrul organizaţiei lor. Cu toate acestea, problema dificilă a stresului nu afectează numai angajaţii, ci şi companiile, deoarece acestea descoperă că au angajaţi care nu pot lucra conform necesităţilor, care au nevoie de mai multe concedii medicale şi sunt mai puţin eficienţi”, a declarat Ramona Iacob, Market Team Leader Regus.

„Nivelul de stres continuă să crească în întreaga lume, cu angajaţi care se apropie din ce în ce mai mult de epuizare. Pe termen scurt, aceasta presupune pierderea angajaţilor valoroşi şi confruntarea cu o productivitate scăzută, pe măsură ce personalul se confruntă cu stresul legat de probleme de sănătate, insomnie şi epuizare, dar efectele pe termen lung ale acestei presiuni sunt încă greu de prevăzut şi ar putea fi dezastruoase” , a adăugat Ramona Iacob.