Mai multe acte normative vin să reglementeze munca salariată a tinerilor. Dacă până de curând Codul muncii şi contractele colective de muncă erau cele care impuneau condiţiile de angajare şi muncă, în prezent alte două acte normative vin să mai spună câte ceva despre acest subiect.
Primul dintre ele este Ordinul nr. 753/2006 privind protecţia tinerilor în muncă şi vine în aplicarea Legii nr. 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă.
Conform acestui ordin se defineşte tânărul ca fiind persoana angajată de până la 18 ani, adolescentul – tânărul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, care nu mai face obiectul şcolarizării obligatorii, şi copilul – tânărul sub 15 ani, care face obiectul şcolarizării obligatorii.
Ordinul mai sus menţionat acordă atenţie specială condiţiilor de muncă (enumerând activităţile şi procesele interzise tinerilor) şi programului de lucru, venind cu anumite precizări suplimentare la prevederile deja existente în Codul muncii şi contractele colective. Astfel, tinerii sub 18 ani pot lucra maxim şase ore/zi, respectiv 30 de ore pe săptămână, nu pot presta ore suplimentare şi nu pot lucra noaptea. Aceştia beneficiază de un plus de trei zile la concediul de odihnă anual. Timpul dedicat formării profesionale va fi inclus în timpul de muncă. Perioada minimă de repaus pentru adolescenţi este de 12 ore la fiecare 24 de ore lucrate, iar repausul săptămânal este de două zile – de regulă sâmbăta şi duminica – şi în mod excepţional poate fi redus la 36 de ore consecutive. Pentru anumite sectoare de activitate se acordă derogări în ceea ce priveşte repausul acordat adolescenţilor.
De dată şi mai recentă este Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, care va intra în vigoare la sfârşitul lunii aprilie. Conform acestei legi, „angajatorul care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare elev şi student.“ Stimulentul în cuantum de 195 de lei este acordat din bugetul asigurărilor de şomaj, iar procedura concretă de acordare face obiectul unor norme metodologice ce vor urma să apară.
Perioada de acordare a stimulentului este de 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, ceea ce reprezintă aproape trei luni de zile calendaristice.
Deşi legea face referire la angajarea elevilor, aceasta trebuie făcută cu respectarea prevederilor Codului muncii şi anume:
„Art. 13. – (1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.“
195 lei
este valoarea stimulentului acordat din bugetul asigurărilor de şomaj, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic
