Precara experienţă de business, cultura de management aproape inexistentă şi incapacitatea de a înţelege semnalele din piaţă i-au determinat pe mare parte dintre angajatorii români să fie în primul trimestru al anului 2009 foarte optimişti în privinţa previziunilor de angajare. Sfârşitul anului i-a găsit, însă, într-o cu totul altă stare de spirit, dictată de frică şi de regândirea strategiilor de dezvoltare. Discrepanţa dezvăluită de studiul Manpower este frapantă!
Studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă pentru primul trimestru din anul viitor arată că angajatorii din România se află pe ultimul loc, în Europa şi în lume, în ceea ce priveşte optimismul. Discrepanţa este însă foarte mare, faţă de prima parte a anului 2009, când managerii români se aflau pe prima poziţie în Europa şi pe locul 6 în lume în privinţa optimismului.
Angajatorii români au fost luaţi prin surprindere de schimbarea bruscă impusă de criză. „O adaptare târzie la noile condiţii de business, centrată încă în vechea strategie de dezvoltare, a produs poate rezultatele foarte optimiste în comparaţie cu majoritatea ţărilor din Europa în primele luni din 2009”, explică pentru capital.ro Florin Gogianu, sales support representative al companiei de recrutare Lugera & Makler.
Gogianu remarcă în primul rând trecerea bruscă a companiilor şi a departamentelor de HR de la o strategie axată pe dezvoltare şi creştere la o strategie de conservare şi chiar de diminuare a activităţii, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul anului care se încheie. „Această necesitate de schimbare a strategiei într-un interval de timp extrem de scurt, pe fondul destabilizării economice, poate reprezenta un factor explicativ al discrepanţei între primele trimestre din 2009 şi 2010”, mai spune Gogianu.
Nu se putea măsura impactul crizei
Anca Podoleanu, managing partner al Choice Consulting şi membru în Boardul HR Club, este de părere că datele din prima parte a anului în curs au fost influenţate şi de dezinformarea angajatorilor. „Putem spune că majoritatea angajatorilor în trimestrul I din 2009 încă nu aveau o imagine clară asupra impactului recesiunii, deci măsurile adoptate erau de precauţie, şi nu de schimbări majore”, a declarat Podoleanu. De asemenea, managerii nu aveau datele necesare pentru a măsura impactul pe care criza urma să îl aibă asupra sectoarelor în care activau.
„Cu cât înaintăm în recesiune, cu atât datele economice începeau să fie mai clare şi mai mulţi angajatorii puteau formula strategii”, mai spune Anca Podoleanu. Acest lucru se poate vedea şi în studiul Manpower, care indică o continuă deteriorare a previziunilor de angajare în ţara noastră, de la trimestru la trimestru.
Un alt aspect al optimismului nemotivat de la începutul anului, când economia românească începuse deja să se clatine, este intenţia companiilor, la acel moment, de a rezista crizei fără a face restructurări. „Să nu uităm că la sfârşitul anului 2008 previziunea de angajare înregistra încă o valoare pozitivă, inclusiv angajatorii din România raportând nivel crescut de angajare pentru primul trimestru al anului 2009. Companiile îşi propuneau să-şi mărească profitul sau să-l menţină la nivelul anului anterior, se ridica aspectul eficientizării costurilor…”, spune Camelia Slivneanu, membru în Board-ul HR Club.
Viziuni utopice la începutul lui 2009
Reprezentantul Lugera mai spune că, la finele lui 2008, când au fost făcute publice datele Manpower aferente primul trimestru din 2009, România primea mesaje optimiste din partea mediului politic. „Încrederea în potenţialul de dezvoltare al României – pe care încă o aveam la sfârşitul lui 2008, senzaţia de decuplare financiară a României faţă de restul Europei, speranţa că investiţiile străine nu-şi vor încetini ritmul. Aceste lucruri pot explica parţial optimismul previzionat la sfârşitul lui 2008 pentru prima parte din 2009”, a declarat Florin Gogianu.
În plus, la acel moment, angajatorii români aveau impresia că ţara noastră va trece doar printr-o perioadă scurtă de declin, reluându-şi imediat cursul normal. Lucrurile însă nu au stat aşa.
Pesimismul pentru 2010 pare şi el nemotivat
Previziunile foarte proaste pentru 2010 sunt într-o oarecare măsură explicate de lipsa de încredere a companiilor şi de precauţia acestora. Angajatorii se tem să mai facă estimări optimiste chiar dacă piaţa a început să îşi revină. „Coeficientul foarte mic previzionat pentru trimestrul I din 2010 nu are o explicaţie foarte clară. Acest coeficient poate fi pus pur şi simplu pe seama diferenţei foarte mari dintre aşteptările avute pentru 2009 şi situatia de fapt de pe parcursul anului: concedierile, căderile masive din piaţa de auto, constucţii si recent scăderea în premieră a consumului, incertitudinea generală din mediul de business şi din mediul politic”, spune reprezentantul Lugera & Makler.
În viziunea lui Florin Gogianu, piaţa a început deja să „se mişte”, unele companii dezgheţând încă din această toamnă bugetele de recrutare. În plus, un semn pozitiv vine şi din afara ţării, unde recesiunea începe să „se retragă”, iar investiţiile străine ar putea fi redirecţionate spre România.
Criza politică sau influenţa negativă
Reprezentanţii HR Club sunt de părere că şi instabilitatea mediului politic are o influenţă nefastă asupra previziunilor angajatorilor pentru prima parte din 2010. „Nivelul gradului de încredere, atragerea investiţiilor private, şomajul, rata inflaţiei, rata de schimb, mişcările sociale sunt elemente care pot contribui la atenuarea sau creşterea deteriorării economiei. Nu avem încă o lege a bugetului pentru anul 2010, nu avem guvern, legile nu sunt corelate, grevele au ajuns să faca parte din cotidian – nu credeţi că toate acestea sunt luate în calcul când o companie îşi stabileşte strategia de business?”, explică situaţia Camelia Slivneanu.
De ce în străinătate e altfel?
Studiul Manpower relevă o stabilitate a previziunilor de angajare pe pieţele foarte dezvoltate, cum ar fi SUA, Franţa, Germania sau Mare Britanie. „Persistenţa şi coerenţa acestor date poate fi pusă pe seama experienţei de business îndelungate a ţărilor din zona Europei de Vest şi a SUA, a culturii de management ce pune preţ pe informaţia actualizată şi precisă, a funcţionării instituţiilor de previzionare, a clarităţii mesajelor politice transmise în perioade dificile de către administraţiile politice ale acestor ţări şi, de ce nu, pe fundamenele economice mult mai stabile pe care aceste ţări le au”, spune Gogianu.
De aceeaşi părere este Anca Podoleanu, spune că, SUA, spre exemplu, este o ţară puternică iar companiile de aici au ştiut ce să facă în situaţii de criză şi au acţionat şi pentru a le preveni. „La noi probabil că în multe situaţii nu s-a întâmplat aşa, ci s-a aşteptat să fie rău ca să se ia decizia cea mai drastică”, a concluzionat aceasta.
