Numărul contractelor de muncă la nivel naţional a crescut cu 140.000 în anul 2006 faţă de precedentul, deşi s-a înregistrat o cifră record a controalelor la sediile angajatorilor: peste 100.000. Nu doar numărul verificărilor Inspecţiei Muncii sunt în creştere, ci şi al plângerilor depuse de angajaţi, tot mai conştienţi de drepturile pe care le au.

Angajatorii se împuţinează, iar formulele de oficializare a unei relaţii de muncă devin tot mai… flexibile. Cel puţin aşa reiese din statisticile inspectoratelor de muncă. Tot mai mulţi angajatori recurg la plata drepturilor salariale pe baza contractelor civile, comerciale sau a drepturilor de autor. Avantajele imediate sunt atrăgătoare. Când apar şi dezavantajele acestor scheme camuflate de încheiere a unor raporturi de muncă, se apelează la instituţiile statului. Mariana Basuc, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, apreciază faptul că salariaţii devin tot mai „cooperanţi“ cu instituţiile statului. „Anul trecut, am primit aproape 40.000 de petiţii numai în domeniul relaţiilor de muncă, faţă de 2005, când s-au primit şi soluţionat 37.650 de petiţii. Cele mai multe aspecte sesizate s-au referit la neîntocmirea în formă scrisă a contractelor de muncă sau neînregistrarea lor la inspectoratele competente, neplata drepturilor salariale, nerespectarea duratei timpului de lucru şi odihnă şi desfaceri abuzive ale contractelor.“ Curajul angajaţilor ar putea fi explicat şi prin faptul că piaţa s-a confruntat cu un nivel extrem de ridicat al cererii venite din partea angajatorilor. „Şi piaţa muncii din Uniunea Europeană este caracterizată de o cerere ridicată pe multe sectoare de activitate: construcţii, servicii, asistenţă socială, informatică, agricultură“, spune Mariana Basuc.

Dar această cerere nu poate fi acoperită de oferta de forţă de muncă locală. „Odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, promovarea mobilităţii lucrătorilor, libera circulaţie a acestora a devenit o realitate care va avea consecinţe pe piaţa muncii din România“, adaugă ea. Inspectorul general de stat preconizează că în acest an se pot înregistra valori mai mari de schimb de forţă de muncă pe piaţa europeană. În aceste condiţii, s-ar putea să crească numărul contractelor pe durată determinată, tendinţă care a devenit mai vizibilă de anul trecut. Relaţiile dintre angajat şi angajator se vor schimba mult în continuare pentru că românii au început să conştientizeze care le sunt drepturile. „În fiecare zi, la instanţa specializată în conflicte şi litigii de muncă din Bucureşti, văd afişate 100-120 de dosare. Prin crearea acestei secţii, litigiile de muncă se judecă acum foarte repede. În plus, nu se percepe nici o taxă“, explică Marilena Balabuti, consilier juridic la Inspectoratul de muncă al municipiului Bucureşti. „Procedura este extrem de simplă. Completezi o cerere, în care explici, cu cuvintele tale, ce ţi s-a întâmplat şi ce doreşti să se rezolve. Ataşezi toate documentele pe care le deţii. Avantajele pentru angajat sunt multiple. Instanţa competentă să judece litigiul este cea de la domiciliul pârâtului. Proba cade în sarcina angajatorului. Hotărârea este definitivă şi executorie. Se pune în aplicare direct, fără să mai apelezi la executorul judecătoresc. Plus faptul că nu ai nevoie de un avocat“, completează Marilena Balabuti.

Cu ochii pe contract şi pe avocat

Cei care nu se descurcă la inspectoratele teritoriale pot obţine consultanţă juridică la un preţ mai mult decât convenabil (20 lei/oră). Marilena Balabuti recomandă celor care vor să „administreze“ cât mai eficient procesele să apeleze la serviciile unui avocat. Atenţie, însă! Acesta trebuie să fie specializat în relaţiile de muncă, altfel există riscul să nu cunoască toate chichiţele legislative.
Cu cât societatea comercială este mai mare sau are mai mulţi angajaţi, cu atât măsurile de protecţie pe care şi le ia sunt mai mari. Astfel de angajatori apelează la case de avocatură, iar contractele încheiate, la fel ca şi cele desfăcute, sunt „beton“. „Am avut ocazia să asist la un proces legat de nerespectarea demnităţii în muncă. De hărţuire profesională – explică, în alţi termeni, Marilena Balabuti. Nu a fost câştigat, pentru că este foarte greu de dovedit. Este nevoie de martori, iar oamenii se tem să nu păţească şi ei la fel sau mai rău. Important este însă faptul că s-a creat precedentul.“

În acest moment, sunt mai mulţi angajaţi care câştigă procesele decât angajatori, pentru că legea le acordă tot sprijinul necesar. Angajatorul are însă la dispoziţie posibilitatea de a încheia contracte care nu mai intră pe domeniul muncii: contracte de prestări de servicii, de drept de autor, convenţii civile, contracte economice etc. Gama este largă şi îi permite nu numai efectuarea unor economii, prin ocolirea legală a contribuţiilor la fondurile de asigurări sociale, de sănătate şamd. Foarte mulţi angajaţi acceptă astfel de formule, fără să înţeleagă toate avantajele sau dezavantajele lor. Cel mai important aspect care se neglijează în cadrul acestor forme de colaborare este acela al egalităţii depline între părţile care încheie contractul.

Dacă raporturile de muncă se bazează pe un contract minim, sub aspectul drepturilor salariale, el fiind completat de unul comercial, de prestări de servicii sau de drept de autor, prin intermediul căruia se plătesc, în completare, sume de bani mult mai mari, angajatul trebuie să ştie să facă proporţia între ceea ce primeşte prin contractul de muncă şi ceea ce trebuie să facă prin acest contract. De regulă, angajatorul trece salariul minim pe economie în acest contract, dar umple câteva pagini cu obligaţii şi răspunderi. Disproporţia este evidentă. În varianta în care patronul nu mai vrea să plătească sumele de bani convenite prin alte formule juridice, pe motiv că angajatul nu-şi îndeplineşte corespunzător atribuţiile, posibilitatea de a-l acţiona în judecată pentru recuperarea pagubelor devine dificilă, de lungă durată şi costisitoare, pentru că litigiul nu se mai încadrează la raporturile de muncă. De aceea, este bine să se citească, pe îndelete, acasă, contractul, eventual să se apeleze la un specialist în dreptul muncii, pentru „a dormi“ liniştit la lucru, după semnarea lui. 

Sfatul consultantului

21-1140-3637_pauldobrescu_c.jpgPaza bună trece primejdia rea

Pentru a încheia un contract avantajos, trebuie luate în considerare profesia şi domeniul de activitate. O persoană care are o profesie liberală, dar nu numai, dacă are oferte de la mai multe firme, poate încheia un contract civil sau pe drept de autor. Un informatician, spre exemplu, poate lucra acasă, încheind contracte civile cu mai multe companii. Avantajul acestor contracte constă în faptul că cele două părţi sunt pe picior de egalitate. Contractele individuale de muncă, pe durată nedeterminată sau determinată, sunt contracte de subordonare. Ele presupun un program fix, anumite responsabilităţi, reguli stricte, atribuţii stabilite precis prin fişa postului. Avantajul acestor contracte constă în protecţia socială pe termen lung pe care o asigură în cazul desfiinţării locului de muncă, al maternităţii şi creşterii copilului, al pensionării etc. Contractele de asigurări sociale şi de sănătate se pot încheia şi independent. O persoană care este plătită pe baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor se poate duce la Casa de pensii din raza de domiciliu să încheie un contract de asigurări sociale, pe salariul minim pe economie, de exemplu, chiar dacă are mai multe colaborări de acest tip. La fel procedează şi pentru asigurările de sănătate. Procedurile sunt simple. Important este, înainte de a decide ce fel de contract semnezi, să analizezi fiecare componentă şi să vezi care sunt avantajele şi dezavantajele.

Potrivit legii, angajatorul este obligat să-ţi pună la dispoziţie, anticipat, toate informaţiile necesare. În afara contractului propriu-zis, a anexelor la acest contract, el trebuie să îţi prezinte fişa postului, atribuţiile şi responsabilităţile ce-ţi revin, toate drepturile şi obligaţiile. Codul muncii precizează că angajatorul trebuie să te informeze cu privire la locul de muncă şi obligaţiile ce-ţi revin. Termenii contractului pot fi negociaţi: de la locul de muncă, până la salariu sau program. Acest aspect, extrem de important, a fost introdus prin noile reglementări. Obligatoriu, în termen de 20 de zile, contractul şi toate anexele trebuie depuse la inspectoratul de muncă. Angajatorul trebuie să dea, ulterior, un exemplar astfel înregistrat şi salariatului. În prima zi de lucru, angajatul trebuie să ia la cunoştinţă, prin semnătură, prevederile din regulamentul intern al firmei, atribuţiile prevăzute în fişa postului şi toate celelalte elemente care ţin de securitatea şi sănătatea în muncă. Angajatorul nu poate modifica, fără acordul celeilalte părţi, elementele de fond ale contractului: locul de muncă, programul sau salariul. În cazul abuzurilor, angajatul poate apela la inspectorii de muncă, printr-o scrisoare dacă nu poate veni direct, iar aceştia intervin, păstrând confidenţialitatea asupra numelui persoanei şi acţionând în aşa fel încât să nu-i creeze nici o problemă cu angajatorul.  
Paul Dobrescu, inspector Şef adjunct, Inspectoratul muncii Bucureşti

Munca fără forme legale pune pe drumuri inspectorii

În anul 2006, inspectorii de muncă au depistat, în controalele făcute prin ţară la firme:
• 7.840 de angajatori care foloseau lucrători fără forme legale de angajare. 200 de angajatori au fost sancţionaţi pentru folosirea la muncă, fără forme legale de angajare, a tinerilor între 15 şi 18 ani;
• 16.571 persoane depistate fără forme legale de angajare, din care 7.077 femei, 206 tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani.

Angajaţii au trimis anul trecut 39.000 de reclamaţii la inspectoratele de muncă din ţară, cu aproape 2.000 mai multe decât în 2005. Creşterea numărului de plângeril s-a reflectat în efectuarea unui număr de controale mai mare ca niciodată (peste o sută de mii numai în domeniul relaţiilor de muncă), dar şi în volumul amenzilor aplicate (aproape 50 de milioane lei).

Afacerile merg, dar angajatorii se împuţinează

Numărul angajatorilor scade de la an la an, deşi totalul societăţilor comerciale înregistrate la Registrul Comerţului creşte continuu.

Muncă la negru mai puţină

Cele mai multe contracte de muncă active se află în evidenţa inspectoratelor din Bucureşti, Timiş, Prahova şi Braşov.

Numărul contractelor cu durată determinată este în creştere

La începutul anului erau înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă 5.881.328 de contracte individuale de muncă active. Mai mult de un sfert din totalul contractelor (2.156.534) erau înregistrate în Bucureşti.
Pe tot parcursul anului trecut, la nivelul întregii ţări, s-au încheiat 2.161.144 de noi contracte individuale de muncă, din care  118.890, în Bucureşti.


Burse de studii

Burse la Summer University (SUN) – CEU Budapesta
Programul oferă cursuri de pregătire de două sau trei săptămâni în cadrul şcolii de vară a Universităţii Central-Europene (Central European University Summer University – CEU SUN) şi se adresează profesorilor universitari, studenţilor înscrişi la doctorat, cercetătorilor şi profesioniştilor în ştiinţe umaniste şi sociale.
Criterii de eligibilitate:
Candidaţii vor fi eligibili pentru bursă, în funcţie de rezultatele procesului de admitere.
Bursele acoperă cheltuielile legate de taxa de studii, cazarea şi masa de dimineaţă din Budapesta.
Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
Cursurile necesită o bună cunoaştere a limbii engleze.
Detalii despre cursuri şi date de desfăşurare pe site-ul https://www.cedu.ro/burse sau pe pagina de web a SUN
Termen limită pentru depunerea dosarelor: 14 februarie 2007, la adresa: CEU Summer University Office, 1051 Budapest, Nador u. 9. Hungary.


Masterat la Universitatea Manchester
Programul de burse pentru Masterat în Ştiinţe Politice la Universitatea Manchester este finanţat de Open Society Institute, Foreign and Commonwealth Office şi Universitatea Manchester.
Criterii de eligibilitate:
– să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior până în luna august 2007;
– să aibă vârsta cuprinsă între 23 şi 35 de ani;
– să cunoască bine limba engleză;
– să nu aibă titlul de doctor;
– să nu fie angajaţi la: Open Society Institute, Consiliul Britanic, Foreign and Commonwealth Office Chevening, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Centrul Educatia 2000+.
Bursele se acordă în următoarele domenii: ştiinţe politice (ştiinţe politice europene şi politici, guvernare şi politici publice şi teorie politică); ştiinţe politice internaţionale (economie politică internaţională şi relaţii internaţionale) şi drepturile omului (ştiinţă politică şi drept).
Durata cursurilor este de un an, începând cu luna septembrie 2007.
Finanţarea acoperă cheltuielile de transport, taxele de şcolarizare şi cheltuielile lunare de întreţinere.
Criterii de selecţie:
Selecţia candidaţilor se va face pe baza dosarului, a unui interviu şi a unui test de verificare a cunoştinţelor de limba engleză. În procesul de selecţie se va acorda prioritate candidaţilor care nu au studiat până acum în afara ţării.
Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă:
– formularul de înscriere completat;
– o scrisoare de motivaţie;
– două scrisori de recomandare (pe forma tipizată din formularul de înscriere);
– foaia matricolă şi diploma de absolvire a facultăţii, traduse în limba engleză şi legalizate la notariat (studenţii aflaţi în ultimul an de studii vor prezenta foaia matricolă pe primii trei ani de studii şi, eventual, o adeverinţă care să ateste că vor încheia studiile până în luna august 2007, în cazul în care acest lucru nu reiese din foaia matricolă).
Dosarul de înscriere se depune în două exemplare (original şi fotocopie).
Data limită de depunere a dosarelor este 16 februarie 2007.
Dosarele se pot depune personal sau pot fi trimise prin postă pe adresa Centrului Educaţia 2000+ (în atenţia coordonatoarei de program, Mihaela Truca):
Str. Căderea Bastiliei, nr. 33, sector 1, 010613, Bucureşti, tel: 021-212.07.80, 021-212.07.81.

Vitrina Cărţii

21-1139-37_minteasiinima.jpgMintea Şi inima negociatorului, de Leigh L. Thompson, editura Meteor Press, este o carte destinată managerilor, directorilor de firme şi liderilor care vor să îşi îmbunătăţească aptitudinile de negociere, indiferent dacă este vorba despre afaceri de milioane sau despre contacte personale. Cartea integrează teoria, cercetarea ştiinţifică şi exemplele practice alese din sute de situaţii reale în care au fost implicate persoane de la mai multe companii. Fiecare capitol al cărţii debutează cu un studiu de caz, din lumea afacerilor, dar şi din viaţa comunităţii, personală sau din administraţia de stat. Autorul prezintă principii care s-au dovedit a spori valoarea tranzacţiilor negociate, dar şi teste menite să-i ajute pe negociatori să-şi evalueze intuiţia şi modul de abordare. Ultima parte a cărţii este rezervată situaţiilor complexe de genul negocierilor cu diferiţi agenţi, medierea şi arbitrajul, negocierile prin poşta electronică şi prin teleconferinţe, negocierile cu firme concurente şi, desigur, negocierile între persoane aparţinând unor culturi diferite.
Pentru achiziţionare:
Tel.: 021.222.33.12;
Fax: 012.222.83.80;
e-mail: carte@meteorpress.ro