Curtea de Apel Alba Iulia a admis în 10 iunie contestaţia formulată de Klaus Iohannis, fiind dispusă anularea unui raport de evaluare întocmit de ANI privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către fostul primar al Sibiului.

'Se constată că reclamantul (Klaus Iohannis – n.r.) nu s-a aflat în conflict de interese, întrucât condiţiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite, deoarece reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care să asigure un beneficiu societăţii comerciale T.H. SRL şi nu există o relaţie de angajament cu aceasta, iar condiţiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.f din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite deoarece reclamantul nu a fost implicat în luarea deciziei de desemnare a ofertei câştigătoare, semnarea contractului fiind efectul procedurii de atribuire a contractului decisă de comisia de evaluare', se menţionează în extrasul sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul 780/57/2013.

Instanţa a considerat că este relevantă modalitatea de derulare a procedurii la nivelul autorităţii publice locale, unde, la data de 3 decembrie 2010, a fost demarată procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare şi publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 – contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009 – Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu 'prin publicarea in SEAP a invitaţiei de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art.125 din OUG nr. 34/2006.

'Deşi valoarea estimată a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care, art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredinţarea directă a contractului de achiziţie publică), pentru asigurarea principiilor care guvernează achiziţiile publice, inserate in art.2 alin.1 si alin. 2 din OUG nr.34/2006, s-a decis aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentaţiei de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanţi, asigurând astfel concurenţa între operatorii economici. În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituită comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor şi de desemnare a ofertei câştigătoare, atribuţii ce revin în competenţa exclusivă a comisiei. Practic, reclamantul, semnând contractul de prestări servicii nr. 71/23.12.2010 cu S.C T.H. S.R.L., a îndeplinit o obligaţie legală stipulată de dispoziţiile art. 204 din OUG nr. 34/2006 conform cărora 'Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publica cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse în respectiva ofertă '. Exercitându-şi prerogativele legale, în limitele competenţei, reclamantul nu a avut nici un moment drept de opţiune cu privire la alegerea câştigătorului, respectiv între a semna sau nu contractual', se arată în motivare.

Instanţa a stabilit că, în condiţiile în care Klaus Iohannis nu a îndeplinit nicio atribuţie pe parcursul procedurii de achiziţie, nu a participat la luarea unei decizii în ceea ce priveşte atribuirea contractului Tipografiei Honterus, semnarea contractului fiind realizată în baza legii şi nu în urma unui proces deliberativ, nu se poate susţine că reclamantul s-ar afla în conflict de interese.

'Sub aspectul existenţei conflictului de interese în persoana reclamantului, nu prezintă relevanţă dispoziţiile art.209 din OUG nr.34/2006, referitoare la posibilitatea recunoscută de lege autorităţii contractante de a proceda la anularea procedurii de achiziţie în situaţiile limitativ stipulate la literele a-d, în contextul în care conflictul de interese presupune, astfel cum s-a arătat anterior, implicarea efectivă în procesul de stabilire a câştigătorului licitaţiei, operaţiune în care reclamantul nu a fost implicat', se menţionează în extrasul sentinţei.

De asemenea, art. 204 din OUG nr. 34/2006 prevede că semnarea contractului are loc pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă, împrejurare faţă de care se impune concluzia că, dat fiind specificul procedurii de achiziţie, toate elementele contractului sunt prestabilite, inclusiv preţul, astfel că nici prin semnarea celor 3 facturi în vederea efectuării plăţilor către S.C. T.H. S.R.L. sau a procesului verbal recepţie a serviciilor prestate încheiat la data de 2 iunie 2011 nu se poate constata existenţa conflictului de interese.

Referitor la procesul verbal de recepţie a serviciilor, se reţine că, deşi semnat de reclamant, verificarea elementelor tehnice este apanajul specialiştilor din comisia de recepţie, respectiv a managerului de proiect, şef serviciu informatică, nefiind în sarcina reprezentantului autorităţii.

'Concluzionând din această perspectivă, se reţine că, în lipsa participării la luarea unei decizii care să fie în măsură să asigure un beneficiu în favoarea unei persoane fizice sau juridice cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia sau unei asociaţii sau fundaţii din care face parte, nu sunt întrunite condiţiile legale prev. de art.75 din Legea nr.393/2004 pentru constatarea conflictului de interese. Deşi aceste motive ar fi suficiente să atragă anularea raportului de evaluare pentru lipsa elementelor caracteristice conflictului de interese, se constată că nici invocarea cazului prevăzut de art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu este legală. Astfel, raţionamentul pe baza căruia pârâta a stabilit existenţa unui interes personal al reclamantului, în sensul că, în calitate de preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România ar administra efectiv S.C T.H. S.R.L., nu poate fi reţinut în cauză, probatoriul administrat infirmând constatările raportului de evaluare', se precizează în motivarea instanţei.

Totodată, instanţa a reţinut că Iohannis nu avea o relaţie de angajament cu tipografia, neavând prerogative de administrare.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis în 10 iunie în parte contestaţia formulată de reclamantul Klaus Iohannis în contradictoriu cu ANI şi în consecinţă a dispus anularea punctelor 1 şi 2 din raportul de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de ANI sub aspectul conflictului de interese în materie administrativă. CA Alba Iulia a respins acţiunea reclamantului ca inadmisibilă cu privire la punctul 3 al aceluiaşi raport de evaluare, care dispunea sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese în materie penală

CA Alba Iulia a judecat acţiunea în contencios administrativ intentată de Klaus Iohannis împotriva ANI, care, în 2013, l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 – 2013. Obiectul contractului semnat, în opinia ANI, cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării unui proiect finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.