Franco Frattini, comisarul european pentru Justiţie, a făcut din Agenţia Naţională de Integritate o condiţie fără de care nu putem evita clauza de salvgardare. România este singurul stat al UE în care va funcţiona o astfel de instituţie. Justiţia este unul din capitolele care rămâne sub supravegherea executivului de la Bruxelles. În această lună, reprezentanţii Comisiei Europene vor evalua progresele făcute de România în acest domeniu şi vor transmite un raport pri
Franco Frattini, comisarul european pentru Justiţie, a făcut din Agenţia Naţională de Integritate o condiţie fără de care nu putem evita clauza de salvgardare. România este singurul stat al UE în care va funcţiona o astfel de instituţie.
Justiţia este unul din capitolele care rămâne sub supravegherea executivului de la Bruxelles. În această lună, reprezentanţii Comisiei Europene vor evalua progresele făcute de România în acest domeniu şi vor transmite un raport prin care se va anunţa dacă va fi sau nu activată clauza de salvgardare. În acest caz, sunt suspendate obligaţiile actuale ale statelor membre de a recunoaşte hotărârile şi de a executa mandatele emise de instanţe sau parchete autohtone. Însă, activarea clauzei vizează şi măsuri comerciale şi de ordin economic. Clauza poate fi activată oricând, timp de trei ani, de la data aderării României la UE.
Unul dintre punctele sensibile rămâne Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care va avea ca principală atribuţie verificarea averilor şi a conflictelor de interese ale demnitarilor. Însă cei care aprobă bugetul şi conducerea ANI sunt tocmai cei care vor fi controlaţi. Sau, cu alte cuvinte, lupul e paznic la oi. Conform legii de înfiinţare şi fucţionare a Agenţiei, Consiliul Naţional de Integritate se află sub control parlamentar, iar printre membri săi se numără reprezentanţii grupurilor politice parlamentare. Atribuţiile acestui consiliu sunt: propunerea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI şi „formularea recomandărilor referitoare la strategia şi activitatea agenţiei privind activitatea de verificare a averilor şi conflictelor de interese“.
A solicitat Comisia Europeană României înfiinţarea ANI? De ce este necesară această agenţie, care va avea aceleaşi atribuţii ca DNA şi parchetele? A solicitat Partidul Democrat comisarului european pentru Justiţie, care face parte din aceeaşi grupare politică, a popularilor europeni, susţinerea acestui proiect? Cât de eficientă va fi ANI, atâta timp cât se află sub controlul parlamentarilor? Am adresat aceste întrebări comisarului european pentru Justiţie, Franco Frattini. Oficialul de la Bruxelles nu a vrut să răspundă, deşi a susţinut politicienii români şi pe ministrul Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, care ceruseră înfiinţarea Agenţiei. De aceea, se naşte întrebarea: cui îi foloseşte înfiinţarea ANI? Va fi această instituţie un instrument în mâna politicienilor pentru a-şi reduce la tăcere adversarii?
„ANI este o invenţie pur românească. Ţara dumneavoastră este singura în UE în care va funcţiona o astfel de agenţie. Nu Comisia Europeană a solicitat înfiinţarea ANI, ci autorităţile de la Bucureşti au făcut această propunere Bruxelles-ului“, a declarat pentru Capital ambasadorul Finlandei la Bucureşti, domnul Tapio Saarela. Cunoscută ca având cel mai scăzut nivel de corupţie din lume, Finlanda va oferi programe de twining experţilor noştri în cadrul unui proiect pentru lupta împotriva corupţiei.
Markus Ferber, membru al Grupului Partidului Popular European din Parlamentul de la Strasbourg, un susţinător fervent al activării clauzei împotriva României a spus tranşant: „Conducerea ANI nu ar trebui să fie numită nici de guvern şi nici de parlament. Nu poţi să te aştepţi ca Agenţia să-i investigheze pe cei care îi stabilesc bugetul şi conducerea“.
Toţi candidaţii la funcţia de preşedinte, respinşi la angajare
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au adoptat recent bugetul ANI pe 2008. Este vorba de 7,83 milioane de lei, adică peste 2,2 milioane de euro. Conform vicepreşedintelui ANI, Alexandru Macovei, circa 66% din buget, respectiv peste 1,45 milioane de euro, s-au alocat cheltuielilor de personal. În prezent, aici lucrează 30 de persoane, inclusiv cei detaşaţi de la ministere, ANAF şi de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. „Până în septembrie, anul viitor, trebuie să avem 200 de angajaţi, după care vom solicita o suplimentare de personal pentru cele 15 direcţii teritoriale, conform împărţirii pe Curţi de Apel. Însă, la jumătatea lunii februarie trebuie să angajăm primii din cei 110 inspectori de integritate, câţi vor fi în total“, susţine Macovei. Salariile inspectorilor de integritate pornesc de la 1.100 de lei pentru un debutant şi ajung la 3.500 de lei, la care se adaugă diferite sporuri, cum ar fi cel de 10% pentru confidenţialitate, premii etc. Înainte însă, va fi organizat un nou concurs pentru ocuparea postului de preşedinte, până acum toţi candidaţii fiind respinşi. Care ar trebui să fie principala calitate a preşedintelui ANI? Curajul, tăria de caracter? În opinia secretarului general al guvernului, Ilie Bolojan „cei care conduc această instituţie vor trebui să aibă multă înţelepciune“.
Markus Ferber, Grupul Partidului Popular European
Largi la punga
2,2 milioane de euro reprezintă bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate pentru anul 2008.
Preşedintele şi premierul, la coadă
Motiv Vicepreşedintele ANI, căruia recenta ordonanţă îi dă puterea de a conduce agenţia şi de a gestiona bugetul, are nevoie de sesizări pentru a demara investigarea demnitarilor.
Capital: Care vor fi primii demnitari ale căror averi le veţi controla?
Alexandru Macovei: Vom începe cu cei despre care avem informaţii privitoare la diferenţe flagrante, cum ar fi cei din domeniul vamal şi al administraţiei publice.
Capital: Dar preşedintele României, primul-ministru, miniştrii vor fi verificaţi?
Alexandru Macovei (după o scurtă ezitare): În funcţie de câţi inspectori de integritate vom avea, vom putea începe în paralel să verificăm şi averile domnilor Băsescu şi Tăriceanu. Legea spune că preşedintele şi primul-ministru trebuie să fie printre primii demnitari ale căror averi trebuie verificate. Însă acest lucru îl vom face dacă există sesizări sau indicii.
Capital: Aţi început să primiţi sesizări din partea „persoanelor interesate“, aşa cum specifică legea ANI?
Alexandru Macovei: Da, au sosit deja două sesizări. Este vorba de doi magistraţi, ale căror averi vor fi verificate după ce vom avea personalul necesar.
Capital: Când veţi începe primele controale?
Alexandru Macovei: A doua zi după ce vor fi angajaţi primii inspectori. Între timp, monitorizăm presa şi culegem informaţiile pentru a ne sesiza.
Capital: Legea precizează clar ce salariu vor avea inspectorii de integritate, dar nu şi conducerea Agenţiei.
Alexandru Macovei: Nu aş putea să vă spun exact, fiindcă nu mi-am încasat încă salariul. Ştiu că salariul de bază al preşedintelui ANI este acelaşi cu cel al unui secretar de stat, iar al meu, cu cel al unui subsecretar de stat. La salariul de bază se adaugă un spor de 10%, plus altul de 25-30%. (Nota redacţiei: Conform Ordonanţei nr. 10 din 2007, salariul lunar de bază al unui secretar de stat este de 6.068 lei brut, iar al unui subsecretar de stat, de 5.122 lei brut.)