Deși ne află în plină criză financiară și sanitară, organizațiile lumii continuă să se concentreze pe dezvoltare. Acesta este și cazul Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) şi a altor 13 organizaţii membre ale Coaliţiei Digitale CEE, care au transmis un mesaj Comisiei Europene.
Conform reprezentanţilor Asociaţiei de profil, declaraţia comună vine în contextul demarării operaţiunilor privind Legea Serviciilor Digitale (DSA), începute de către forul european, care vor include redeschiderea Directivei privind comerţul electronic şi introducerea unei noi reglementări „ex ante” a concurenţei pe piaţă.
În conţinutul declaraţiei se află unele propuneri, care, în opinia semnatarilor, ar trebui incluse în viitoarele reglementări. Astfel, reprezentanţii organizaţiilor profesionale europene consideră că viitoarea legislaţie ar trebui să ofere un cadru transparent pentru răspunderea intermediarilor în ceea ce priveşte conţinutul ilegal.
„Furnizorii de servicii digitale nu pot fi împovăraţi cu obligaţia de a analiza proactiv şi, eventual, de a bloca tot conţinutul partajat prin intermediul unui serviciu dat. Potrivit Coaliţiei Digitale, a decide ce este permis sau nu este o datorie a statului – o astfel de decizie nu ar trebui luată de antreprenorii privaţi. Din acest motiv, Legea Serviciilor Digitale (DSA) ar trebui să reglementeze problemele conţinutului ilegal pe baza principiului transparenţei şi să definească în mod clar ce reprezintă „conţinutul”, „serviciile” şi „produsele””, se notează în document.
Protecția drepturilor de bază
Totodată, specialiştii consideră că Legea Serviciilor Digitale ar trebui să garanteze protecţia drepturilor de bază, iar legiuitorii ar trebui să analizeze îndeaproape impactul oricărei noi legi asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi perspectivele acestora de a continua să inoveze.
„Digitalizarea universală schimbă piaţa locurilor de muncă. Întrucât tot mai multe sarcini sunt realizate de maşini automate, angajaţii trebuie să dobândească noi competenţe pentru a se adapta la companiile aflate în schimbare. Astfel, este important să se creeze cât mai rapid programe educaţionale care să permită angajaţilor din Europa Centrală şi de Est să se adapteze la realitatea dinamică, atât prin dobândirea de noi competenţe, cât şi în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare a securităţii cibernetice. În acest sens, ANIS a demarat în România un nou program de cursuri gratuite de tehnologie – TechTalent Growth – proiect cu finanţare europeană, al cărui principal obiectiv este creşterea nivelului de cunoştinţe, competenţe şi aptitudini ale angajaţilor din companiile mici şi mijlocii din domeniul IT&C”, se precizează într-un comunicat de presă al ANIS.
De asemenea, o altă solicitare a organizaţiilor profesionale face referire la investiţiile în soluţii tehnologice care să stimuleze inovaţia – cum ar fi inteligenţa artificială (AI) şi Internet of Things (IoT), considerate a fi, în prezent, o necesitate.
De asemenea, accesul la internet şi serviciile digitale trebuie să fie un drept de bază al fiecărui cetăţean din Europa Centrală şi de Est, iar dotarea fiecărei gospodării, până în 2025, cu acces la internet cel puţin prin soluţia broadband reprezintă o provocare comună pentru ţările semnatare.
Șanse egale pentru toate companiile
Coaliţia Digitală din ţările Europei Centrale şi de Est subliniază, totodată, faptul că noile reglementări ar trebui să evite acordarea unui avantaj nedrept ca urmare a influenţei factorilor de decizie politică.
„O piaţă unică digitală reală ar trebui să ofere şanse egale companiilor care îşi desfăşoară activitatea, având la bază exclusiv alegerea consumatorilor şi calitatea serviciilor furnizate (…) Succesul noilor servicii digitale nu poate depinde de forma actuală a peisajului politic. În caz contrar, suntem expuşi riscului de a creşte inegalitatea dintre statele membre ale UE, ce ar determina o fractură internă a comunităţii digitale. Totodată, trebuie să evităm reglementările care ar putea dăuna economiilor emergente, mai puţin diversificate din Europa”, se arată în declaraţie.
Documentul comun a fost semnat de către reprezentanţii României (ANIS şi APDETIC), Bulgariei (Alianţa Naţională Digitală), Croaţiei (HUP), Republicii Cehe (ASE şi SPCR), Estoniei (ITL), Lituaniei (INFOBALT), Letoniei (LIKTA), Poloniei (Asociaţia Digitală Polonia), Slovaciei (ITAS şi SAPIE), Sloveniei (Coaliţia digitală a Sloveniei) şi Ungariei (IVSZ).
Pe data de 8 septembrie 2020, s-au încheiat pre-consultările cu privire la lucrările planificate, iar forma finală a Legii Serviciilor Digitale (DSA) va avea un impact major asupra funcţionării întregului spaţiu digital al UE.
ANIS menţionează că nu este la prima iniţiativă la nivel internaţional, după ce, în luna februarie a acestui an, în contextul reuniunii extraordinare a Consiliului European în care s-a discutat bugetul pe termen lung al UE, alături de ceilalţi membri ai Coaliţiei Digital Europe, a solicitat creşterea bugetului alocat digitalizării de la 3% la 10%.
Solicitare către Klaus Iohannis
Digital Europe este confederaţia ce reuneşte asociaţiile de IT din Europa şi se ocupă cu lobby la nivelul Parlamentului European. ANIS, parte din Digital Europe, a trimis o solicitare către preşedintele Klaus Iohannis, reprezentantul României în cadrul reuniunii, de a pune pe agenda negocierilor iniţiativa menţionată. Demersul a fost susţinut de toate cele 24 de asociaţii digitale ale Digital Europe şi a fost propus fiecărui negociator al statelor membre.
Tot în februarie 2020, ANIS a asistat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) la negocierile ONU de la Geneva pe tema elaborării de norme de comportament responsabil al statelor în spaţiul cibernetic.
Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
În cadrul Asociaţiei sunt înscrişi peste 130 de membri – atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din ţară. De asemenea, peste 38.000 de angajaţi care lucrează în companiile membre ale ANIS generează o cifră de afaceri ce depăşeşte 2,5 miliarde de euro.