Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) ar putea continua lucrările de construcţie la ansamblurile rezidenţiale lăsate în paragină de dezvoltatorii privaţi. Măsura face parte dintr-un proiect de lege ce vizează protejarea persoanelor care au plătit un avans la achiziţia unei locuinţe, însă nu au mai intrat în posesia imobilului conform contractului. În proiectul legislativ se arată că, în urma unei sesizări venite din partea unei persoane fizice sau juridice, A
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) ar putea continua lucrările de construcţie la ansamblurile rezidenţiale lăsate în paragină de dezvoltatorii privaţi. Măsura face parte dintr-un proiect de lege ce vizează protejarea persoanelor care au plătit un avans la achiziţia unei locuinţe, însă nu au mai intrat în posesia imobilului conform contractului.
În proiectul legislativ se arată că, în urma unei sesizări venite din partea unei persoane fizice sau juridice, ANL trebuie să discute cu proprietarul imobilului despre cedarea proiectului. Agenţia guvernamentală ar urma să continue lucrările din bugetul propriu, iar la finalizare să îşi recupereze banii din vânzarea unităţilor locative. Banii în plus vor fi direcţionaţi către dezvoltator. „În urma sesizării de la un cumpărător care nu şi-a mai primit locuinţa plătită, ANL se întâlneşte cu investitorul şi stabileşte dacă acesta e de acord ca agenţia să continue din buget propriu lucrările. După finalizarea proiectului, cumpărătorii iniţiali îşi preiau locuinţele, iar restul vor fi vândute pe piaţă. Din vânzare, ANL-ul îşi recuperează investiţia realizată, iar dezvoltatorul rămâne cu diferenţa“, a declarat deputalul PDL Mircia Giurgiu, iniţiatorul legii. Actul normativ nu se adresează proiectelor de lux, ci locuinţelor destinate clasei medii şi sub medie. Proiectul a fost depus săptămâna trecută la comisiile parlamentare, şi iniţiatorul se aşteaptă ca legea să fie promulgată în septembrie sau octombrie anul acesta. „Investitorii care nu mai pot finaliza un proiect nu au motive să nu lase ANL-ul să îl continue, pentru că în acest fel câştigă toată lumea. Proiectul este dedicat celor care au luat ţeapă de la dezvoltatori, celor care au plătit un avans şi nu îşi mai primesc locuinţele“, a explicat Giurgiu.
Proiecte proaste
Potrivit unei analize realizate recent de Infobau, companie care monitorizează şantierele din România, numai în Bucureşti există 81 de şantiere, dintr-un total de 281 identificate, fără activitate. Îngrijorător este faptul că o bună parte dintre şantierele abandonate, respectiv 36, sunt lucrări mari şi foarte mari, având ca destinaţie ansambluri de locuinţe.
Majoritatea dezvoltatorilor au ajuns în această situaţie deoarece au intrat în incapacitate de plată după ce vânzările au fost sever afectate, încă de la primele semne de criză. Dat fiind faptul că aceşti dezvoltatori se foloseau de banii clienţilor pentru a construi proiectele, lipsa cumpărătorilor i-a aruncat pe mulţi în faliment. Situaţia este şi mai acută dacă se analizează rata vânzărilor lunare. Aceasta a scăzut de la 20-30 de unităţi pe lună, în anii de glorie ai pieţei imobiliare, până la maximum şapte locuinţe, în prezent. De subliniat faptul că puţinele tranzacţii care mai au loc pe segmentul apartamentelor noi se concentrează în principal asupra ansamblurilor cu preţuri cât mai aproape de plafonul „Prima Casă“. Achiziţiile de locuinţe în afara oraşului, în zone limitrofe şi fără infrastructură, au devenit istorie.
Statul în afaceri private
„La nivel de idee, dacă beneficiază de transparenţă totală şi nu sunt lucruri care să nască suspiciuni, este bine-venită, pentru că deblochează piaţa. Important este ca toate clauzele să fie la vedere şi să nu se ajungă la cazuri de favorizare a unor dezvoltatori. Decât să construieşti alte clădiri, când avem deja unele începute, mai bine le continui pe cele în care deja au fost investiţi nişte bani şi care riscă să devină ruine“, a comentat Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Potrivit lui Erbaşu, majoritatea acestor proiecte sunt la stadiu de structură şi pot fi preluate la preţuri bune, iar pentru aceşti dezvoltatori ar fi o oportunitate.
Acest tip de intervenţie a statului în sprijinirea afacerilor private se întâlneşte şi în ţări precum Olanda sau Muntenegru, susţine Ioan Bejan, consultant al Institute for Real Estate, Construction and Housing Viena – fost director al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. „Implicarea unei entităţi publice în afaceri private este delicată şi trebuie analizate amănuntele. Este într-adevăr benefic, numai că modalitatea de intervenţie trebuie atent detaliată. Există diferite metode de intervenţie pe o piaţă privată pentru înlesnirea accesului populaţiei la locuinţe. Problema este că Guvernul nu acordă importanţă unui sector cu o pondere atât de mare în PIB“, a subliniat Bejan.
Cine finanţează achiziţiile?
Primele probleme apar când vine vorba de banii necesari achiziţiei acestor proiecte abandonate. Mircia Giurgiu susţine că ANL are oricum alocat un buget pentru construcţia de locuinţe şi se poate folosi de el, însă jucătorii din piaţa imobiliară sunt sceptici în această privinţă. „Am îndoieli că ANL are capacitatea de a face achiziţii, nici nu mai vorbesc de continuarea lucrărilor. ANL se bazează exclusiv pe bugetul de stat. Sursele de finanţare trebuie diversificate, pentru că, numai pe baza sumelor de la stat, ANL nu ajunge să-şi finalizeze nici proiectele proprii. Nu cred că Guvernul va accepta aşa ceva. Discuţii pe această temă se poartă de aproape doi ani, de când tot mai mulţi investitori privaţi intră în insolvenţă“, a mai spus Bejan. Partea bună a unui asemenea demers este preţul final de vânzare al locuinţelor, care va fi mult diminuat faţă de cel gândit iniţial.
„Sunt multe proiecte care ar putea fi preluate de ANL în aceste condiţii. Cel mai simplu e în cazul proiectelor neîncepute, unde pot fi gândite nişte costuri mai mici şi un proiect mai viabil, însă în acest caz nu sunt încheiate prea multe precontracte. În schimb, sunt mulţi clienţi care nu vor să mai închidă tranzacţia la preţul de acum doi ani, şi aici apar problemele. Un astfel de demers ar fi benefic şi pentru persoanele care vor să îşi achiziţioneze un apartament şi nu sunt eligibile. La costurile din prezent pot fi finalizate nişte locuinţe mai accesibile“, este de părere Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker.
Cristian Erbaşu, preşedinte, PSC
44 mil. euro este bugetul ANL pentru acest an, dedicat construcţiilor pentru tineri, bani care nu ajung nici măcar pentru construcţia a 2.000 de locuinţe
9.000 de apartamente noi stau nevândute la nivelul Capitalei, deoarece cumpărătorii încă mai aşteaptă scăderi de preţuri
DEZBATERE: Sectorul imobiliar a reprezentat o perioadă de timp unul dintre motoarele creşterii economice, iar relansarea lui ar putea într-un fel să relanseze economia. Cu toate acestea, salvarea dezvoltatorilor cu bani de la buget vine într-un moment în care statul încearcă să reducă masiv cheltuielile.
Credeţi că măsura ar fi potrivită în condiţiile în care statul încearcă la ora actuală să reducă salariile?