Pentru a scăpa de dobânzile penalizatoare uriaşe, cei care întârzie plata ratelor de credit au o singură soluţie: acţiunea în instanţă. Noi reglementări, preluate din legislaţia europeană, le dau şanse de câştig în faţa băncii, la fel ca şi celor afectaţi de alte clauze abuzive. „Sistemul bancar doreşte totdeauna ca riscul să fie suportat exclusiv de client“, ne-a declarat Mihail Meiu, director ANPC. Oficialul Autorităţii spune că băncile ajung să ai
Pentru a scăpa de dobânzile penalizatoare uriaşe, cei care întârzie plata ratelor de credit au o singură soluţie: acţiunea în instanţă. Noi reglementări, preluate din legislaţia europeană, le dau şanse de câştig în faţa băncii, la fel ca şi celor afectaţi de alte clauze abuzive.
„Sistemul bancar doreşte totdeauna ca riscul să fie suportat exclusiv de client“, ne-a declarat Mihail Meiu, director ANPC. Oficialul Autorităţii spune că băncile ajung să aibă uneori chiar o atitudine de „cartel“, ceea ce permite apariţia clauzelor abuzive în contractele de credit. O listă a clauzelor care pot fi catalogate astfel a fost inclusă într-o lege recent republicată a ANPC. Clienţi afectaţi nu le pot elimina însă din contracte, decât acţionând banca în instanţă.
Prima clauză abuzivă se referă la prelungirea automată a liniei de credit aferentă cardului. De regulă, clienţii au 30 de zile în care îşi pot anunţa opţiunea de prelungire. Aproape nicio bancă nu îi anunţă, însă, că durata de viaţă a cardului se apropie de sfârşit, astfel încât să poată face din timp demersuri pentru micşorarea sau majorarea liniei de credit. Preşedintele ARB, Radu Gheţea, spune că perioada de 30 de zile este stipulată clar în contractul iniţial, iar clientul trebuie să ştie exact când expiră valabilitatea cardului său.
O altă clauză abuzivă se referă la dobânzile penalizatoare aplicate clienţilor care întârzie plata ratelor de credit. Legea ANPC spune că aceste dobânzi sunt abuzive doar dacă sumele plătite sunt disproporţionat de mari. Pe totalul sistemului bancar, media anuală a dobânzilor penalizatoare este între 5% şi 7% peste dobânda de bază a creditului. În aceste condiţii, şapte puncte procentuale adăugate unei dobânzi bancare fireşti, de 7%-9%, determină o sumă penalizatoare dublă faţă de cât plăteşte în mod normal un client pentru un credit.
Radu Gheţea crede că aceste penalizări nu pot fi considerate disproporţionate, deoarece sunt aliniate la practicile internaţionale. În plus, arată acesta băncile au diverse costuri, „care pot fi în orice moment cuantificate“, atunci când se întârzie plata unei rate, „costuri care pot aduce atingere chiar şi imaginii unei bănci“. Punctul de vedere al ANPC diferă de cel al băncilor, chiar dacă autoritatea este de acord că instituţia de credit are anumite costuri atunci când un client întârzie cu plata ratei. „Nişte costuri există, dar să ajungi să dublezi dobânda de bază este enorm“, arată Meiu. În opinia sa, „băncile trebuie să înţeleagă că trebuie să se adapteze la noile coduri de bună practică din UE şi să se autoreglementeze în privinţa costurilor“. În UE, dobânzile penalizatoare pot fi de numai 1% anual peste dobânda de bază. Vestea bună este că, datorită competiţiei, unele bănci au început să reducă şi nivelul acestor penalizări care pot ajunge la numai 3% pe an în plus faţă de dobânda de bază a creditului.
Cea de-a treia clauză abuzivă vizează comisioanele de plată anticipată a creditului. Câteva bănci au început să reducă sau chiar să elimine aceste comisioane (care penalizează „graba“ clienţilor de a returna banii împrumutaţi). Majoritatea le păstrează însă la niveluri de peste 1%, existând şi cazuri extreme, de 4%. În UE există o reglementare care impune ca nivelul comisioanelor să nu fie mai mare decât costurile pe care le are instituţia cu închiderea respectivului credit. În Franţa, de exemplu, costul acestor comisioane nu depăşeşte valoarea pe trei luni a dobânzii aferente creditului. În plus, nu este luată în considerare, ca la noi, dobânda calculată la sold, mult mai mare în primii ani. În apărarea băncilor, preşedintele ARB, Radu Gheţea, aduce ca argument legea creditului de consum. Aceasta permite băncilor să aplice penalizări pentru rambursări anticipate, caz în care noul Ordin al ANPC vine în contradicţie cu reglementările mai vechi.
Eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată este una dintre cele mai disputate măsuri şi în UE, Comisia Europeană discutând la ora actuală revizuirea legii creditului de consum. Odată votată, noua lege va trebui inclusă şi în legislaţia românească. Cu prevederi legislative mai clare şi cu o mai bună autoreglementare la nivelul băncilor, clienţii ar putea scăpa, în viitor, de clauzele abuzive, fără a mai trebui să apeleze la instanţă.
Riscuri doar pentru clienţi
«Sistemul bancar doreşte ca riscul să fie preluat exclusiv de consumator, ceea ce conduce la o atitudine superioară, chiar de cartel, a băncilor, atitudine care trebuie să se schimbe.»
Mihail Meiu, director Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC)
Competiţia reglează lucrurile
«Nu consider că sistemul bancar încalcă vreo normă privind informarea clienţilor, pentru că în condiţiile competiţiei de azi din sistem, niciuna nu-şi permite să-şi piardă clientela.»
Radu Graţian Gheţea, preşedinte Asociaţia Română a Băncilor (ARB)
Reclame cu „omisiuni“
ALPHA BANK prezintă, într-o reclamă-print, o promoţie a băncii pentru creditul ipotecar până la data de 15 aprilie. Apar şi siglele Mobexpert şi Domo, deoarece banca anunţă două oportunităţi: casă şi „20.000 de euro pentru mobilier şi electrocasnice“. La felul în care este construită reclama, orice viitor client poate înţelege că odată cu împrumutul primeşte automat şi 20.000 de euro în produse electrocasnice şi de mobilier. Nu este însă deloc aşa. Scris foarte mic, în partea de sus, se anunţă că regulamentul de participare este disponibil pe site sau în sucursalele băncii. Doar dacă ajunge pe site, potenţialul client află că nu este vorba de niciun cadou al băncii, ci doar de un premiu de 15.000 de euro şi unul de 5.000 de euro, care se vor acorda prin tragere la sorţi.
BANCPOST la Depozitul Primm omite să precizeze că produsul are cele mai mari comisioane din sistemul bancar pentru retragerile de numerar, de 0,6% din sumă. Aşa cum spune reclama, dobânda de 8% pe an, una dintre cele mai mari din piaţă pentru economiile populaţiei, este valabilă pentru depozite constituite pe trei luni. Dacă luăm însă în calcul comisioanele de retragere de numerar aplicate de patru ori într-un an pentru depozitele pe trei luni, constatăm că „uriaşa dobândă de 8% pe an“ scade vertiginos sub 6% pe an şi devine o dobândă normală a pieţei, nu una super-avantajoasă.
Mihail Meiu, director ANPC, crede că aici avem de a face cu un mesaj subliminal de fineţe, pe când în cazul tuturor reclamelor bancare pentru produse de credit, acronimul dobânzii anuale efective (DAE) face ca mulţi consumatori să nu înţeleagă adevăratele costuri ale creditului, reţinând doar dobânda bancară.