Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu este de părere că orice magazin din țară trebuie să le ransmită clienţilor sfaturi despre consumul echilibrat al acestora, pentru evitarea achiziţionării alimentelor în cantităţi care generează deşeuri alimentare.

Directorul ANPC susține că anumite forme de ambalare mult prea mari pot face ca o persoană să cumpere anumite produse pe care nici măcar să nu le consume în totalitate.

Horia Constantinescu a mai adăugat că risipa alimentară trebuie stopată, el amintind de raţionalizarea de dinainte de 1989.

„Cred că o informare corespunzătoare la nivelul fiecărei entităţi ce comercializează alimente ar trebui să fie făcută într-un mod responsabil, transmiţând consumatorilor sfaturi legate de consumul echilibrat al alimentelor, pentru a evita achiziţionarea acestora în cantităţi ce ulterior generează deşeuri alimentare.

Românii cumpără prea mult

Mai mult decât atât, formele de ambalare family pack şi pachetele mult mai mari decât ar putea consuma raţional o persoană ar trebui, de asemenea, cred eu, la un moment dat, reevaluate, cu rezerva că autoritatea noastră nu poate interveni decât în ceea ce înseamnă comunicarea şi echilibrarea acesteia în raport cu necesităţile consumatorilor, fără a putea interveni cu nimic în ceea ce înseamnă risipa alimentară.

Ne-am dori să putem să avem pârghiile necesare elaborării unui regulament de consum, dar acesta ar putea fi interpretat extraordinar de greşit, aducând aminte cumva de raţionalizarea de dinainte de 1989″, a afirmat Horia Constantinescu.

Referitor la cantitățile de mâncare neconsumate, în acest sens, liderul ANPC a apreciat că ele constituie o mare parte din deşeurile menajere ale populaţiei. Potrivit acestuia, mulți român gătesc în exces, de prea multe ori, iar foarte multe preparate ajung să fie aruncate.

În acest sens, el susține nevoia unui ghid al consumatorului rațional, evitându-se astfel risipa alimentară.

Un ghid al consumatorului

„Dacă astăzi ar fi să analizăm deşeurile municipale, menajere ale populaţiei ne vom da seama că în proporţie destul de mare, acestea sunt reprezentate de alimente neconsumate, gătite în exces în locuinţa fiecăruia dintre cei ce aleg să gătească prea mult, ori acest lucru ar trebui să fie susţinut de o campanie de la nivelul fiecăruia dintre segmentele sociale sau economice, fie că vorbim de instituţii publice locale, fie că vorbim de mediul de afaceri, fie că vorbim de structurile administraţiei publice centrale, ar trebui unite eforturile.

Şi dacă tot vorbim în raporturile cu activitate economică de ghiduri de bune practici, cred că şi aici s-ar impune un ghid al consumului raţional, pentru a evita risipa alimentară, plecând şi de la faptul că acolo unde unii risipesc, alţii s-ar putea să nu aibă nici ce pune pe masă”, a menţionat Horia Constantinescu.

El a mai explicat că la momentul actual nu au fost finalizate demersurile necesare pentru ca marii comercianţi să poată dona alimente care se apropie de termenul limită de consum.

Acesta a adăugat că încă din 2019 se vorbește despre o această idee, astfel încât să poată exista un consum rezonabil, însă lucrurile nu s-au schimbat deloc în ultimii aproape trei ani de zile.

Ce s-a schimbat în ultimii ani

„Discutam undeva la nivelul anului 2019, la momentul la care această idee a fost transpusă în practică, de necesitatea elaborării unei documentaţii necesare şi utile fiecărei entităţi care şi-ar dori să combată sau să comercializeze, să distribuie alimentele ce se apropie de termenul limită de consum sau data unui consum rezonabil.

Din păcate, nici astăzi, cu toate că există astfel de ONG-uri sau astfel de posibilităţi pe lângă Biserică sau în zona de alimentaţie a reţelelor de asistenţă socială ale primăriilor, din păcate nu sunt făcute demersuri, cu toate că mulţi dintre marii retaileri şi-au manifestat de atunci disponibilitatea de a relaţiona cu astfel de persoane juridice în vederea evitării risipei alimentare, cunoscând fiind faptul că o dată cu un produs este procesat, chiar în ultima zi în care acesta este recomandat de către producător spre a fi consumat, el mai poate avea, în urma gătirii, procesării, încă un termen de 24 de ore sau 48 de ore, în funcţie de buletinele de analiză, şi acesta ar fi un pas.

Nu există, din câte ştiu, nimic demarat în acest sens, în sensul centralizării tuturor acestor informaţii şi gestionării acestora într-un mod corespunzător”, a precizat Horia Constantinescu.