„Încă din 2012, prin Legea energiei electrice şi gazelor naturale, România s-a angajat în implementarea contorizării inteligente. Consultant pentru realizarea unei analize cost-beneficiu a fost A.T Kearney, iar studiul a relevat faptul că implementarea poate fi profitabilă numai în anumite scenarii de evaluare”, a arătat Soreaţă.
Potrivit acestuia, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a fost abordată în mod prudenţial în România, având în vedere starea tehnică a reţelelor şi de topologia acestora, special în cazul reţelelor de joasă tensiune.
A urmat apoi, în perioada 2013-2014, realizarea unor proiecte-pilot împreună cu operatorii de distribuţie.
„Derularea fazelor proiectelor-pilot a condus la modificarea calendarului de implementare pe care l-a luat în considerare analiza cost-beneficiu întocmită de consultantul AT Kearney, care prevedea instalarea contoarelor inteligente la 80% dintre consumatori până în 2020, termen prevăzut şi în articolul 66 din Legea energiei electrice. În acest moment, termenul de 2020 nu este fezabil. Continuarea procesului de implementare are nevoie de o actualizare a cadrului legislativ primar. ANRE a făcut şi o propunere în acest sens, de modificare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale ţinând seama de complexitatea problemelor ridicate la implementarea sistemelor de măsurare inteligente”, a susţinut vicepreşedintele Autorităţii de Reglementare, citat de Agerpres.
Soreaţă a subliniat că tranziţia către o digitalizare în domeniul energiei necesită o implicare instituţională mai largă.
„ANRE va solicita sprijinul altor autorităţi şi instituţii de specialitate pentru completarea şi actualizarea prevederilor unor acte normative şi reglementări care vizează specificaţiile tehnice, standardizarea, protecţia datelor aplicabile sistemelor inteligente, fie că sunt sisteme de măsurare sau reţele de smart grid sau servicii furnizate în domeniul energiei”, a adăugat oficialul ANRE.
