Cel de-al doilea val de cuplare a piețelor intrazilnice de energie electrică prin proiecte locale va fi lansat pe 19 noiembrie 2019. Până atunci, ANRE a adoptat suportul legislativ necesar, adoptând soluția unică europeană.
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat, în ședința extraordinară de luni, Ordinul președintelui ANRE nr. 202/2019 pentru modificarea Regulamentului de programare a unităților de producție și a consumatorilor dispecerizabili aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2013 și pentru abrogarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei intrazilnice de energie electrică aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.73/2013 și a avizat cu Avizul nr. 89/2019 Procedura de funcționare a Pieței Intrazilnice de energie electrică, elaborată de Opcom SA.
Ambele documente sunt necesare lansării, la 19 noiembrie 2019, a celui de-al doilea val de cuplare a piețelor intrazilnice de energie electrică prin proiecte locale, România făcând parte din proiectul numit LIP 15, alături de Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovenia.
România adoptă astfel soluția unică europeană de cuplare a piețelor intrazilnice, conformă cu prevederile Regulamentului (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor și cu documentele subsecvente acestuia aprobate de către toate autoritățile de reglementare din statele membre UE sau de către ACER.
Pentru asigurarea tuturor condițiilor de lansare cu succes a proiectului LIP 15, s-a considerat util ca piața intrazilnică să poată funcționa decuplat, dar pe baza noilor reguli, începând cu 12 noiembrie 2019.
Prin extinderea funcționării la nivel regional a pieței intrazilnice și adoptarea soluției unice europene, este de așteptat să crească lichiditatea pieței intrazilnice, asigurând diminuarea ponderii pieței de echilibrare și echilibrarea mai precisă a participanților, utilizarea mai bună a capacității și resurselor de producere, utilizarea optimă a capacității de transport transfrontaliere și nu în ultimul rând, ca o consecință indirectă, creșterea siguranței în alimentare a consumatorilor din România.