Romgaz și Petrom ar putea fi obligate să achite redevențe cu 75% mai mari dacă va intra în vigoare ordinul ANRM, prin care se va elimina prețul fix de referință cu unul dinamic, de la bursa de gaze din Viena. Care vor fi însă efectele?
Statul român schimbă modul în care se calculează redevenţa pe care o colectează de la producătorii de gaze cu perimetre concesionate pe teritoriul României. Un ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) arată că taxa pe exploatarea gazelor va fi calculată pe baza preţului de piaţă al gazelor care se tranzacţionează la hub-ul de gaze Baumgarten din Viena, care constituie o referinţă pentru ţările central şi est-europene.
Odată ce ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial de Secretariatul General al Guvernului, autoritatea tutelară a ANRM, companiile producătoare de gaze din România, în speţă Romgaz şi Petrom, nu vor mai fi taxate ca până acum, la un preţ de referinţă fix al gazului – 495 de lei(108 euro)/1.000 de metri cubi, etalon stabilit încă din 2011, ci mult mai mult, cu peste 75% în plus. Specialiștii atrag atenția că această majorare se va vedea și în facturile consumatorilor, cel mai probabil din toamna acestui an.
În prezent, redevenţele percepute pentru gazele naturale sunt cuprinse între 3,5% şi 13%, în funcţie de producţia zăcământului, procent care se aplică la valoarea producţiei realizate. Or, exact această valoare a producţiei face subiectul noului ordin, care certifică renunţarea la preţul fix de referinţă, legând valoarea producţiei de preţul din Austria.
Acum, la CEGH Viena (Baumgarten), MWh se vinde cu 17-18 euro, adică aproximativ 180 de euro/mia de metri cubi. Ca o paranteză, CEGH este cel mai important punct de tranzacţionare a gazelor din Europa Centrală, iar societatea care îl administrează este controlată de OMV (Austria) şi Gazprom. Astfel, odată cu schimbarea modului de taxare, statul va încasa din redevenţe considerabil mai mulţi bani decât în prezent.
Calculul complet include preţul de referinţă de la Baumgarten, puterea calorifică superioară a gazului şi cantitatea extrasă, dar aplicarea ordinului ANRM va aduce, aşa cum am precizat deja, o creştere cu aproximativ 75% (judecând la preţurile actuale) a valorii redevenţei. Anual, din redevenţa la gaze, ANRM colectează, în numele statului român, circa 80 de milioane de euro (date pe 2016 şi, parţial, pe 2017). Principalii plătitori sunt Petrom, Romgaz, Amromco şi Foraje Sonde Videle. Petrom şi Romgaz asigură peste 90% din cuantumul total al redevenţelor. Odată cu aplicarea noului sistem şi raportându-ne la preţurile actuale, această sumă ar trebui să crească până la 140-150 de milioane de euro. Statul mai câştigă şi din suprataxarea companiilor cu 60% pe veniturile suplimentare realizate în condiţiile vânzării gazelor pe piaţă, nemaivorbind de toate celelalte taxe şi impozite percepute în condiţiile legii.
Pe piaţa locală, liberalizată în totalitate, pe partea preţurilor de achiziţie, încă din aprilie 2017, preţul mediu al gazelor este în prezent de 80-85 de lei/MWh (fără componenta de înmagazinare), deci comparabil cu cel din Austria, deci ANRM ar fi putut la fel de bine să lege redevenţa de preţul local. Că nu a făcut-o este un motiv de nemulţumire pentru experţi locali, cum ar fi Dumitru Chisăliţă, fost director Romgaz, în prezent consultant în energie. „Avem două burse ale gazelor din România (BRM şi OPCOM – n.r.), de ce nu luăm preţul de aici, se tranzacţionează şi gaz din producţia internă, şi din înmagazinare, şi din import? E un semnal prost“, a precizat analistul.
Redevenţă mărită şi suprataxare
Problema este însă că piaţa românească nu este o piaţă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu este alimentată cu gaze decât din trei surse: Petrom, Romgaz şi Gazprom, prin cei doi intermediari agreaţi, Conef şi WIEE. Producătorii de gaze vor plăti o redevenţă calculată la un preţ întotdeauna mai mare la Viena decât în ţară, pentru că gazul de la Baumgarten include şi transportul din Rusia, poate chiar din Siberia, întrucât cea mai mare parte a gazelor comercializate în Austria provin din Rusia.
Firmele nu vor plăti doar redevenţa mărită, ci şi o suprataxă de 60% pe veniturile suplimentare realizate din vânzarea gazelor la preţ de piaţă liberă. Or, aceasta este o problemă, susține fostul preşedinte al ANRE Niculae Havrileţ. „Sigur că trebuie revizuit sistemul de taxare în exploatarea gazelor, însă poate ar fi de preferat ca referinţa să fie bursa din România. În 2017, 60% din toate gazele comercializate au reprezentat tranzacţii pe bursă. Anul acesta, probabil procentul va creşte. Poate ar fi bună o doză de credit dată pieţei locale“, susține Havrileţ. Potrivit acestuia, suprataxarea companiilor pe veniturile din vânzarea gazelor a fost prelungită pe toată durata anului 2018, deşi liberalizarea pieţei este finalizată de ceva timp. „Practic, producătorii vor avea şi redevenţa mărită, sunt şi suprataxaţi. Probabil vor contesta măsura suprataxării“, consideră fostul șef al ANRE.
Cerere directă a Curţii de Conturi
Modificarea modului de calcul a redevenţei gaziere a fost decisă după ce Curtea de Conturi a realizat în 2016 un control la ANRM și a sesizat faptul că această taxă este colectată pe baza unui preţ de referinţă fix care nu a mai fost modificat din 2008. Curtea de Conturi a cerut Agenţiei modificarea cadrului legislativ pentru actualizarea acelui preţ. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei petroliere precizează că analiza Curţii de Conturi este inexactă, prin prisma faptului că, de fapt, ei plătesc redevenţa la preţ de piaţă, nicidecum la un preţ fix, mult inferior nivelului mediu al tranzacţiilor de pe bursă.
„Subliniem faptul că industria petrolieră românească a urmat în mod strict instrucțiunile primite de la ANRM și și-a îndeplinit obligația de a plăti redevențe, prin aplicarea în formula de calcul a redevențelor maximul dintre prețul de referință stabilit de ANRM“, spunea, anul trecut, Harald Kraft, Președintele ROPEPCA, organizaţia care reuneşte companiile de petrol şi gaze din România.
Ulterior, în cadrul unui interviu acordat presei centrale, Kraft a spus că industria pe care o reprezintă plăteşte taxa pentru exploatarea gazului la preţ de piaţă. „Domnul senator Daniel Zamfir a spus că preţul de referinţă este scăzut (45,71 lei/MWh, în condiţiile în care, în piaţă producătorii vând gazul cu 89 de lei/MWh), iar această declaraţie a creat impresia, în public, că noi plătim redevenţa la preţ de referinţă, care este ceva mai mult de jumătate din preţul realizat. Acest lucru nu este adevărat. Plătim redevenţa la preţul de piaţă“.
Reprezentanți ai Romgaz îl contrazic pe Kraft și spun că valoarea redevenţei nu se plăteşte la preţul de piaţă, întrucât nu există o lege în acest sens, referinţa de preţ legală fiind, de mulţi ani, 495 de lei/1.000 de mc. Totodată, reprezentanții Romgaz atrag atenția că prin modificarea propusă de ANRM ă să apară și problem în sector. „S-ar putea să vedem cum multe zăcăminte care acum sunt viabile, peste noapte nu mai sunt. Şi se supendă producţia în ele. Este o posibilitate reală“, adaugă sursa citată.
În ultima lună, senatorul Daniel Zamfir a solicitat în repetate rânduri guvernanților să publice în Monitorul Oficial ordinal președintelui ANRM, arătând că statul pierde zilnic sute de mii de euro prin neactualizarea prețului de calcul al redevențelor. Mai mult chiar a spus că a citit în raportul Curții de Conturi că în perioada 2011-2015 neactualizarea modului de calcul al redevenţei a produs prejudicii statului român de 1,5 miliarde de euro. Doar că senatorul a uitat să menționeze, atrag atenția specialiștii din domeniu, că orice majorare de taxe se va regăsi, mai devreme sau mai târziu, în facturile consumatorilor.
Miză comercială, dar şi politică
Schimbarea modului de calcul al redevenţei pentru exploatările de gaze de pe uscat (offshore-ul are alt regim) a reprezentat şi un motiv de conflict politic. Ordinul ANRM fusese emis încă din decembrie de preşedintele instituţiei, Gigi Dragomir, dar fostul premier Mihai Tudose, nu a dorit să îl publice în Monitorul Oficial. Ulterior, Dragomir a fost şi demis, însă repus imediat în funcţie, după ce Tudose a demisionat, de către premierul interimar Mihai Fifor.
Odată cu revenirea acestuia la şefia ANRM, şi ordinul privind recalcularea redevenţelor a reintrat în circuitul de avizare. La momentul demiterii lui Dragomir, liberalul Daniel Zamfir a clamat în media că acesta a fost o victimă unui joc de interese politice şi comerciale, pentru că acesta nu făcuse decât să pună în practică decizia Curţii de Conturi, în caz contrar, toată conducerea ANRM riscând plângere penală. Mihai Tudose, de la PSD, nu a clarificat niciodată gestul său de a nu permite publicarea ordinului ANRM în Monitorul Oficial.
CIFRA
80 milioane de euro este suma de care ar putea beneficia în plus statul român din colectarea redevențelor dacă se va aplica noua formulă de calcul