simti convingerea acestuia ca nu exista substanta materiala si ca lumea reala consta numai din idei care „traiesc“ cat timp sunt percepute. „Cred ca unui poet (si ma gandesc uneori la mine ca fiind unul) toate lucrurile ii sint date pentru a fi transformate in poezie. Orice experienta trebuie sa se transforme in poezie si, daca am fi cu adevarat poeti, ne-am gandi ca fiecare clipa este frumoasa, chiar daca nu pare intotdeauna. Pana la urma, insa, amintirea transforma toate lucrurile in frumusete“, spune autorul in prefata cartii. Aproape un motto pentru argentinianul Jorge Luis Borges, ca si stradania lui de a innobila totul cu licariri de frumusete. Creatia poetica a fost pentru Borges, cum singur a marturisit, prima si ultima iubire adevarata. Volumul „Poezii“ faciliteaza o intalnire aproape intima cu autorul, printr-o intensitate lirica unica in gasirea si rostirea de noi teme. Borges vorbeste despre cultul strabunilor, pasiunea cartilor, labirintul ca metafora pentru existenta, spada, oglinzi, jocul de sah, trandafir, raul heraclitean, timpul circular, uitare si memorie. Fiecare poem din perioada maturitatii este o sinteza a intregului sau univers, aflat intr-o permanenta reconfigurare, si va fi un deliciu sa il descoperiti. Jorge Luis Borges s-a nascut la Buenos Aires, in 1899, si, cum familia sa avea stramosi englezi, a invatat engleza inainte sa fi putut intelege ceva in spaniola. Tatal lui a fost avocat si profesor de psihologie si l-a ajutat sa priceapa nenumarate concepte cu care va opera o data ajuns la maturitate, iar mama – translator. Casa, spatioasa, avea si o biblioteca si o gradina ce au gadilat imaginatia lui Borges. Faptul ca, in 1914, familia s-a mutat la Geneva a condus la insusirea a inca doua limbi de catre tanarul Borges: franceza si germana. Numai bine pentru viitorul scriitor care, pentru el sau pentru publicare, a asternut „vorbe“ in mai toate limbile pe care le cunostea.