Anul trecut, doar 900 de afaceri româneşti au beneficiat de ajutoarele de stat puse la dispoziţie de cele nouă programe derulate prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Numărul mic de beneficiari este determinat, în primul rând, de zona nişată a acestor scheme de finanţare, în contextul în care bancherii vorbesc despre fapul că firmelor româneşti le lipsesc sursele de finanţare pentru creşterea afacerii. Riscul crescut asociat proiectelor antreprenoriale aflate la început de drum, dat de dificultatea de a previziona traseul companiei, îndepărtează chiar şi băncile de finanţarea acestei părţi a economiei. Totuşi, instituţiile de credit reprezintă în acest moment aproape sursa exclusivă de finanţare pentru companii în România, spune Cătălina Porojan, director Group Large Corporate în cadrul BCR. „Acest lucru ar trebui să se schimbe. Ar trebui să existe o diversificare a surselor de finanţare, susţinute de programe de genul Start-Up Nation, dar şi de fonduri de garantare“, sugerează ea.
Programul Start-Up Nation, menit să stimuleze înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii, a fost lansat de guvern în 15 iunie. În decurs de patru zile au fost depuse aproape 1.300 de dosare online şi s-au înscris în sistem 4.500 de potenţiali aplicanţi, care sunt în curs de a-şi finaliza cererea, potrivit lui Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri. Intenţia declarată a guvernului este aceea de a mări plaja de eligibilitate prin acest program, în care sunt acceptate afaceri care vin din peste 480 de domenii. Start-Up Nation are la dispoziţie 1,7 miliarde lei din surse bugetare naţionale şi fonduri europene. Suma pe care un beneficiar o poate obţine este de maxim 200.000 de lei. Potenţialii beneficiari pot înscrie online planurile de afaceri timp de 30 de zile. Autorităţile publice estimează că vor finanţa 10.000 de start-up-uri prin acest program, care vor crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă.
Cu gândul la OCDE
Sistemul bancar din România are, în continuare, o lichiditate crescută, pusă de bancheri pe seama precauţiei şi lipsei de încredere în viitor a antreprenorilor, care se feresc să facă investiţii. Cătălina Porojan sugerează guvernanţilor să facă eforturi pentru a transforma creşterea economică a României în bunăstare prin investiţii în infrastructură, educaţie şi tehnologie, fără de care firmele nu se pot dezvolta.
„Creşterea economică din primul trimestru a surprins până şi analiştii optimişti. Este bine că avem contribuţia producţiei industriale mai mare decât în trecut şi că tehnologia capătă consistenţă. Totuşi, e nevoie de mai mult decât creştere economică, indiferent care sunt motoarele şi dacă sunt supraîncălzite. Mediul privat atinge anumite limite prin faptul că există un context încă neschimbat“, menţionează directorul BCR.
În replică, ministrul pentru mediul de afaceri acuză băncile că nu au implementat corespunzător planul de investiţii Junker în România. „Sunt câteva bănci care au început să facă distribuţie de fonduri şi evaluare de proiecte în baza acestui plan, dar aş vrea să văd că este un fenomen de masă“, spune Alexandru Petrescu.
El recunoaşte nevoia de finanţare a IMM-urilor şi promite că va lucra alături de bănci pentru a gândi produse adecvate. Petrescu a mai adăugat că statutul de membru al României în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ar aduce beneficii enorme în privinţa finanţării, pentru că băncile pot accesa fonduri la dobânzi mult mai avantajoase decât astăzi. „În acest an, România are cu adevărat o şansă să devină membră OCDE. La începutul lunii septembrie, consiliul de miniştrii ai ţărilor OCDE va lua decizia dacă România va deveni membru“, a declarat ministrul pentru mediul de afaceri.
Noi ajutoare
Până atunci, însă, Petrescu a anunţat că guvernul pregăteşte o ordonanţă prin care să ofere ajutoare de stat şi sectoarelor din zona industriilor creative, care includ afaceri în domeniul arhivisticii, al producţiei intepretative sau al producţiei cinematografice. Potrivit acestuia, industria creativă din România contribuie cu 7% la Produsul Intern Brut al ţării, mai mult decât agricultura şi la fel de mult ca sectorul construcţiilor.
El subliniază şi importanţa refacerii reţelei de ataşaţi comerciali, pentru că nivelul investiţiilor româneşti în afara ţării este scăzut. Între 2005 şi 2015, companiile româneşti au avut 62 de filiale în străinătate şi o cifră de afaceri cumulată de doar 700 mil. euro, arată datele prezentate de ministru.
„Avem companii de stat bine capitalizate, care preferă să îşi ţină fondurile în nişte produse financiare cu randament mult mai mic decât cel obţinut din investirea lor. Am putea să facem achiziţii de pachete de acţiuni la companii de utilităţi din alte ţări. Sunt discuţii în acest sens şi aştept să vedem primele semne“, a mai declarat Petrescu.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri are un program de internaţionalizare, prin care se doreşte stimularea extinderii afacerilor româneşti peste graniţe. Un antreprenor poate accesa până la 50.000 de lei pentru un pachet de internaţionalizare, care înseamnă un site în mai multe limbi străine, un raport de analiză al produselor sau serviciilor proprii vizavi de alte ţări unde ar intenţiona să intre, dar şi participarea la conferinţe şi expoziţii în zonele de interes, spune Petrescu.
Pe lângă acesta, el a mai amintit de programul de microindustrializare, prin care companii cu activitate de minim doi ani pot accesa fonduri de până la 100.000 de euro pentru a cumpăra linii de producţie, programul de susţinere al activităţilor meşteşugăreşti sau cel de susţinere al femeilor antreprenor. „Aceste programe sunt bugetate superior faţă de anii anteriori“, menţionează ministrul pentru mediul de afaceri.
Bani puţini
Şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) derulează programe de ajutor de stat, însă banii alocaţi anul acesta au fost limitaţi, potrivit lui Viorel Ştefan, ministrul finanţelor. Statul a alocat doar 106 milioane de lei schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin creare de locuri de muncă. Perioada de înscriere în sesiunea din acest an s-a încheiat în 23 iunie, iar sumele alocate sunt sub formă de granturi de la bugetul de stat, precum şi finanţarea cheltuielilor eligibile de natura costurilor salariale.
Lansat în 2014, de acest program se estima că vor beneficia 1.500 de întreprinderi. Viorel Ştefan arată, însă, că până acum s-au emis doar 36 de acorduri de finanţare pentru proiecte de investiţii de peste 113 milioane de lei şi cheltuieli eligibile de aproape 379 de milioane de lei. Valoarea ajutorului de stat aprobat în această perioadă este de 183 de milioane de lei. Ministrul finanţelor spune că au fost create 6.458 de locuri de muncă, dintre care 1.192 pentru lucrători defavorizaţi. Numărul este mic. Doar în acest an, România a atras proiecte de investiţii directe de aproape 1,3 mld. euro, care au generat 110.000 locuri de muncă, arată datele MFP.
„Ar trebui să existe o diversificare a surselor de finanţare, susţinute de programe de genul Start-Up Nation, dar şi de fonduri de garantare“
Cătălina Porojan, director Group Large Corporate în cadrul BCR
„Trebuie să lucrăm împreună cu băncile, pentru a vedea cum putem gândi produse potrivite pentru IMM-uri“
Alexandru Petrescu, ministru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
„Ne-am propus să scăpăm de vechea paradigmă care spune că de moarte şi de Fisc nu poţi scăpa. Am găsit această abordare şi la nivel european“
Viorel Ştefan, ministru Ministerul Finanţelor Publice
