Doar 2% din cei mai mari 100 de exportatori din România sunt companii cu capital românesc, ceea ce înseamnă că economia locală este una de tip lohn, situaţie periculoasă în situaţia apariţiei unui dezechilibru, adaugă Măcinică.
„O cale pentru a ajuta viitorii antreprenori e aceea de a deveni furnizori ai companiilor multinaţionale, pentru că acestea au un focus spre a externaliza serviciile. În diaspora sunt români care şi-ar dori să revină în ţară şi sunt cazuri de români care au venit şi şi-au făcut afaceri. Ei deţin deja un capital şi sunt specializaţi pe un domeniu. Le lipseşte know-how-ul. În SUA totul este externalizat. Dacă vrei să schimbi un bec, suni o firmă pentru asta. Oamenii care sunt buni pe anumite profesii pot deveni nişte furnizori pentru anumite companii, nu trebuie neapărat ca fiecare firmă să aibă angajat propriul sudor“, a declarat managerul.
El dă ca exemplu Norvegia, unde există un program educaţional implementat la nivel de grădiniţe, prin care copiii sunt duşi la ferme şi învăţaţi lanţul de aprovizionare. Măcinică sugerează că acest model ar putea fi copiat şi adaptat şi la noi.
Managerul Lagermax consideră îngrijorător faptul că 85% din exporturile României merg spre ţările europene, pentru că această zonă are un grad extrem de ridicat de competitivitate.
„Ne batem cu companii cu tradiţie de zeci de ani, cu investiţii în cercetare şi dezvoltare. Noi am pierdut mai mult de jumătate din exporturile pe care România le deţinea în anii `90 în Africa, Orientul Mijlociu sau în ţări ca Madagascar sau Vietnam. Peste 98% din cererea noastră vine din Europa de Vest, pe partea de transport rutier“, spune Măcinică.
