Când plata pensiilor şi a salariilor depinde de împrumutul de la FMI, care sunt şansele ca principalele impozite să rămână neschimbate în 2010 şi care ar putea fi efectele produse de posibila majorare a TVA sau a cotei unice? Înainte ca guvernul Boc să cadă, discuţiile legate de necesitatea creşterii taxei pe valoarea adăugată au revenit în actualitate. Au existat şi voci care vorbeau inclusiv de varianta majorării cotei unice de impozitare. Ministrul finanţelor,
Când plata pensiilor şi a salariilor depinde de împrumutul de la FMI, care sunt şansele ca principalele impozite să rămână neschimbate în 2010 şi care ar putea fi efectele produse de posibila majorare a TVA sau a cotei unice?
Înainte ca guvernul Boc să cadă, discuţiile legate de necesitatea creşterii taxei pe valoarea adăugată au revenit în actualitate. Au existat şi voci care vorbeau inclusiv de varianta majorării cotei unice de impozitare. Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a confirmat, recent, că deşi bugetul pe 2010 a fost configurat tot pe baza TVA de 19%, s-a luat în calcul existenţa unei ajustări a taxelor principale „dacă economia nu-şi va reveni“, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a spus, în cadrul unei întâlniri cu investitorii străini, că TVA ar putea creşte de la anul.
Ar fi o greşeală să credem că ieşirea din scenă a cabinetului Emil Boc va schimba cu ceva datele problemei: veniturile bugetare rămân o mare problemă, iar una dintre cele mai facile şi mai sigure modalităţi de creştere a sumelor colectate va fi, pentru orice guvern ar urma, creşterea unuia (sau a mai multora) dintre impozitele principale.
De la câţiva bani la mii de euro
Dacă TVA ar urca, din 2010, la 21%-22% (cele mai vehiculate valori) faţă de valoarea actuală de 19%, impactul asupra preţurilor bunurilor de larg consum ar fi, cel puţin teoretic, aproape insesizabil. O pâine, de exemplu, ar urma să coste cu unu-doi bani mai mult, un litru de lapte, cu cinci-şase bani mai mult, un kilogram de brânză sau de carne de pui, cu 15-20 de bani, iar un plin de benzină, cu circa trei lei în plus. „Teoretic, majorarea este mică, dar toate preţurile vor fi rotunjite în sus. La pâine, spre exemplu, 2% înseamnă 200 de lei vechi, la o pâine de 10.000 de lei vechi. O să vândă cineva cu 10.200? Nu, va prefera să o dea cu 10.500 sau cu 11.000, şi la fel vor face toţi retailerii mici. Măsura o să afecteze atât firmele, cât şi consumatorii, dar nu cred că va aduce mai mulţi bani la buget“, spune Costel Boca, patron de restaurant.
Situaţia e şi mai gravă când vine vorba de produse cu valoare mai mare. În cazul electrocasnicelor, de exemplu, scumpirile ar putea ajunge la câteva zeci de lei, iar în cazul autovehiculelor discutăm de sute de euro. Unul dintre cele mai afectate domenii va fi cel al imobiliarelor. „Cu siguranţă, creşterea nivelului TVA la 21% va lovi în vânzările de apartamente. Cel mai probabil, oamenii vor încerca să încheie tranzacţiile înainte de sfârşitul acestui an, pentru a evita achitarea diferenţei“, spune Avi Shloush, director de marketing al proiectului rezidenţial Doamna Ghica Plaza. Valentin Tănase, vicepreşedinte Platinum Towers, crede că, pe piaţa imobiliară, preţurile vor creşte cu mai mult de 2%. „Aceasta din cauză că preţurile apartamentelor noi au ajuns în ultima perioadă la valorile finale la care pot fi reduse şi e normal ca dezvoltatorii să adauge în preţ creşterea, şi nu să o suporte ca pierdere“, afirmă el.
Creşte colectarea sau evaziunea?
Pe lângă creşterile de preţuri şi tarife, majorarea TVA ar putea, cel puţin teoretic, să-i descurajeze pe investitorii străini. „Creşterea taxei pe valoarea adăugată şi/sau a cotei unice va avea efect zero“, crede Matei Păun, managing partner al BAC Investment. „Asta, desigur, în condiţiile în care va fi vorba de o ajustare, nu de o creştere semnificativă“, a ţinut el să precizeze. Păun spune că, din contra, folosite responsabil, aceste fonduri ar putea duce la îmbunătăţirea poziţiei ţării noastre în faţa oamenilor de afaceri de peste hotare.
La nivelul întreprinzătorilor locali, nu se găseşte însă nicio urmă de optimism. „Majorarea TVA este cea mai proastă decizie care se poate lua pentru industria alimentară. Ca o consecinţă directă, este normal ca preţurile să crească, din moment ce această taxă este plătită de consumatorul final. Problema nu este creşterea preţului la raft cu 2%, ci virarea spre economia neagră a şi mai multor producători şi comercianţi“, spune Ştefan Pădure, vicepreşedinte Angst. El crede că, în consecinţă, efectele măririi vor fi contrare, adică de micşorare a încasărilor bugetare.
Şi Alin Giurea, preşedinte Pambac, este de aceeaşi părere. „Dacă ne referim la făină şi pâine, cu siguranţă un alt efect va fi acela de creştere, însă nu a veniturilor la bugetul statului, ci a evaziunii fiscale, care va ajunge să depăşească 80% în acest domeniu“, afirmă el. Daniel Negrescu, brand manager Murfatlar, spune că, din cauza crizei, consumul s-a polarizat către segmentele economice în care preţul este criteriul principal de alegere. „O majorare a TVA va conduce la creşterea preţului în aceste segmente, deoarece marjele de profit sunt foarte mici aici, afectând şi consumul. Deoarece vinul făcut în casă nu are TVA, piaţa neagră va avea din nou un avantaj“, explică el.
Se dau peste cap business planurile
„Ce se întâmplă acum îmi generează, mie personal, o senzaţie de déja vu“, afirmă Mihai Lung, directorul general al antreprizei generale de construcţii Inserv Holding. „Majoritatea companiilor au obiective pe termen scurt, mediu şi lung, calculate şi cântărite cu mare grijă. Orice modificare a acestor valori considerate iniţial fixe dă peste cap calculele şi matematic, şi din punctul de vedere al pieţelor, care reacţionează la aceste dereglări într-un mod de cele mai multe ori imposibil de anticipat“, explică Lung.
Şi micii antreprenori sunt nemulţumiţi. „Majorarea TVA mă va obliga să fac evaziune fiscală pentru că nu pot plăti atât de mult. Toate preţurile mele includ TVA, ceea ce înseamnă că va trebui să umblu la alte costuri, pentru a nu scumpi şi a deveni necompetitiv“, spune Gabriel Ionescu, proprietar CARIEL, firmă de producţie şi vânzare coşuleţe-cadou.
Câte capete, atâtea soluţii
Specialiştii şi reprezentanţii societăţii civile nu prea cad de acord când vine vorba de cea mai bună soluţie fiscală pe care ar trebui s-o adopte viitorul guvern. Dragoş Pîslaru, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), vede o creştere destul de serioasă a TVA, „ca să se simtă ceva la buget“, însoţită de o scădere a contribuţiilor la asigurările sociale.
Gabriel Biriş, partner în cadrul companiei de avocatură Biriş Goran, specializată, printre altele, în fiscalitate, crede că lărgirea bazei de impozitare este adevărata soluţie pentru a aduce bani la buget.
„De exemplu, între 2006 şi 2008 au existat cam 25 de miliarde de euro neimpozitaţi – este vorba de tranzacţiile imobiliare. Apoi, ani de zile s-a abuzat de microîntreprinderi. Acum, se utilizează PFA şi drepturile de proprietate intelectuală. Asta face ca baza de calcul a CAS să fie foarte mică“, explică el. Biriş mai spune că majorarea salariului minim şi punerea la punct a unui sistem mai simplu şi mai strict de colectare a TVA ar putea, de asemenea, limita evaziunea fiscală.
Reprezentanţii sindicatelor nu doresc nici majorarea TVA, nici creşterea cotei unice. „Ceea ce am propune noi ar fi introducerea unui sistem progresiv de impozitare, cu doar două trepte“, afirmă Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. El crede că problema cea mai mare în România nu este însă nivelul taxelor şi al impozitelor, ci modul în care acestea sunt administrate şi, mai ales, colectate.
0,9 miliarde de euro ar putea încasa statul în plus, în 2010, dacă ar creşte TVA la 21% şi ar menţine gradul de colectare prevăzut pentru 2009
Reacţii în economie
TVA ÎN SUS, CAS ÎN JOS
director executiv, GEA
„Ar trebui crescută TVA, până la maximum 25%, concomitent cu scăderea CAS. Cea de-a doua măsură va stimula mediul antreprenorial şi va scoate la suprafaţă o parte din economia subterană, respectiv salariile plătite la negru. Dacă ar fi însoţită de reducerea CAS, majorarea TVA ar fi şi mai uşor de acceptat de public. În ceea ce priveşte cota unică, susţin, în continuare, că este un lucru bun. În acest moment de dezvoltare economică, este mai simplu şi mai eficient pentru colectarea şi gestionarea veniturilor statului să existe un impozit unic. Când vom avea o administraţie performantă, vom putea discuta despre un sistem progresiv.
PLATA LA ÎNCASAREA FACTURILOR
preşedinte FEPAIUS
„Majorarea TVA fără alte măsuri care să asigure o viteză mai mare de încasare a facturilor nu poate decât să scadă volumul vânzărilor, să reducă lichidităţile companiei şi, în consecinţă, să provoace o mai mare nevoie de credite de lucru, care pot duce la scumpiri de produse. Dacă s-ar accepta plata TVA la încasarea facturilor (lucru care nu ar duce la minus în buget), atunci ar putea să fie suportabilă creşterea de două-trei procente a TVA. Oricum, cred că este bine să se discute despre toate taxele şi impozitele pe care trebuie să le plătească o firmă.“
Efecte în lanţ
2.521 de euro va plăti în plus, la un TVA de 21%, cumpărătorul unui imobil nou, care se vinde azi cu 150.000 de euro.
167 de euro. Cu atât ar creşte preţul unei maşini ce azi se vinde cu 10.000 de euro DDP, în cazul în care TVA ar urca la 21% de la valoarea actuală de 19%.
0,3 lei. Cu atât s-ar majora preţul unui kilogram de carne de porc sau al unui kilogram de caşcaval dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi 21%.
6 lei ar plăti în plus o gospodărie medie din România pentru consumul anual de energie electrică, în situaţia în care TVA ar ajunge la 21%.
9 lei în plus pe an ar scoate din buzunar într-un an utilizatorul mediu de telefonie mobilă, dacă taxa pe valoarea adăugată ar creşte cu două puncte procentuale.