Investitorii straini se dau numai pe mana particularilor si pompeaza sute de milioane de dolari in construirea de centre de afaceri, zone dezvoltate dupa model occidental. World Trade Center, Sitraco, Tecton First, Bucharest Financial Plaza au intrat deja in peisajul cotidian. Si ele nu vor ramane singurele. Concernul austriac Bau Holding, grupul francez Bouygues, concernul turc Bayindir Fiba si Rexcom International vor sa dezvolte, in urmatorii ani, proiecte care sa se intinda pe zeci de mii de
Investitorii straini se dau numai pe mana particularilor si pompeaza sute de milioane de dolari in construirea de centre de afaceri, zone dezvoltate dupa model occidental. World Trade Center, Sitraco, Tecton First, Bucharest Financial Plaza au intrat deja in peisajul cotidian. Si ele nu vor ramane singurele. Concernul austriac Bau Holding, grupul francez Bouygues, concernul turc Bayindir Fiba si Rexcom International vor sa dezvolte, in urmatorii ani, proiecte care sa se intinda pe zeci de mii de metri patrati.
Bau Holding din Austria isi propune ca, prin reprezentanta sa din Romania, Era Constructii Proiectare, sa deruleze simultan patru proiecte: un centru de afaceri (Business Center), amplasat in Baneasa, langa sediul Antena 1, doua cladiri de birouri si un ansamblu imobiliar langa aeroportul Otopeni, Bukarest Otopeni. Acesta este cel mai extins proiect imobiliar din Romania, desfasurat pe 60 ha de teren, cumparate de concernul austriac. Numai realizarea infrastructurii este estimata la sapte milioane dolari. Zona va fi impartita in trei parti: Shopping Park, Retail Park si Logistik Park.
Centrele multifunctionale se inmultesc
Era Constructii va asigura terenul si infrastructura, va strange firme doritoare sa aiba aici un spatiu comercial, de productie sau de depozitare si, ulterior, va administra intreaga zona. Bukarest Otopeni va fi populat treptat pe parcursul urmatorilor zece ani, sustine Catalin Scripcaru, director general. Aici urmeaza sa fie construite un centru comercial specializat pe categorii de produse, un centru de mobila, spatii de productie, mici ateliere, birouri si, nou in Romania, un home market. In incinta lui se vor gasi toate materialele necesare pentru construirea caselor, de la ciment si sindrila pana la cele mai moderne finisaje. In Occident, aceste spatii, home market, sunt frecvente, ultimul fiindu-le facut cadou tot de austrieci locuitorilor din Budapesta. Bau Holding a dezvoltat in Ungaria un ansamblu similar.
Tot dupa un model folosit mai intai in tara vecina lucreaza si Bayindir Fiba, grupul turcesc care transforma, in cartierul bucurestean Vitan, un fost „circ al foamei in primul mall din Romania. Cum in Ungaria un proiect similar a avut mare priza la public, Bucuresti Mall se estimeaza sa aiba peste un milion si jumatate de vizitatori din luna septembrie, cand va fi dat in folosinta, pana la sfarsitul anului. Complexul comercial are o suprafata totala desfasurata de 68.000 mp, cu patru niveluri, 70 de magazine, sali de cinema, sala de bowling si peste 20 de restaurante. Mall-ul reprezinta o investitie de 35 milioane dolari pe care proprietarii spera s-o amortizeze prin inchirierea celor 26.000 mp de spatii comerciale disponibile, in urmatorii trei ani.
Bucurestenii, si nu numai ei, vor putea sa vina aici sa-si faca aprovizionarea de la hipermarketul Gema, sa cumpere sau sa priveasca standurile cu haine, aparate electrocasnice, muzicale, sa manance o gustare cu specific chinezesc, arabesc, turcesc, romanesc, unguresc etc. sau, eventual, sa vada un film. Peste 1.000 de locuri de parcare vor servi, acest complex comercial.
Cel mai inedit si cel mai plin de culoare proiect este cel al firmei Rexcom International, parte dintr-un consortiu americano-israeliano-roman, care vrea sa dezvolte un intreg cartier bucurestean, Rahova Halls. Spre deosebire de celelalte, Rexcom International nuse va margini la a construi, va si renova si va restaura in acelasi timp, avand la dispozitie atat terenuri libere, cat si constructii deja existente. Este tot un proiect privat, care se va derula, asa cum spune arhitectul Adina Dinescu, fara interventia Primariei. In acest moment se afla in faza de prezentare si de strangere a fondurilor. Rahova, un cartier care la aceasta data este in paragina, va fi transformat intr-o zona rezidentiala cu hoteluri, cu piete de flori, vin si peste, cu sali de conferinte, intr-un nou World Trade Center, cu piatete si apartamente de locuit. Totul la un standard inalt de calitate si cu finisaje superioare, dar in stilul arhitectural traditional al actualelor cladiri – monumente istorice. Designerul vrea sa faca un nou WTC in sediul fostei Burse de Marfuri; in incinta Fabricii de bere Rahova, un complex modern, unde centrala termica sa fie transformata intr-un restaurant plin de sarm, iar curtea fabricii, in piateta, inconjurata de mici magazine. Spre soseaua Rahova vor fi construite si 60-70 de apartamente noi, administrate tot de Rahova Halls. Hala Rahova va fi reamenajata si dotata cu locuri de parcare, spatii de depozitare si i se va asigura un management riguros, care sa ofere posibilitatea unei bune promovari a produselor. Langa hala va fi construit un loc de destindere, Willness Center „Le Pasha, cu o baie traditionala turceasca, de 3.000 mp. Firma Rexcom International este cea care promoveaza proiectul, va exploata si va asigura intretinerea imobiliara a zonei.
Toate aceste constructii nu se ridica peste noapte. Proiectele imobiliare mari se dezvolta pe etape bine stabilite si cu fonduri de cheltuieli fixate de la inceput. Ceea ce nu este prevazut in calculele initiale, dar ingroasa bugetul necesar si intarzie lucrarile, este obtinerea avizelor de la primarii si de la institutiile de stat, care trebuie sa dea cate o aprobare scrisa.
Bouygues a asteptat
cinci ani
Florin Enaceanu, directorul Bouygues Romania, sustine ca, desi firma sa a castigat licitatia pentru realizarea unui complex multifunctional langa Palatul Telefoanelor, in 1994, unda verde a primit abia in acest an. Eliberarea terenului de orice sarcini fizice si juridice, expertizele arheologice etc. au costat societatea peste cinci milioane dolari. „Am avut intarzieri si costuri excesive, din cauza faptului ca unele institutii ce dau avize dupa Legea nr. 50 au profitat de aceasta pentru a impune realizarea unor obiective proprii pe banii societatii, sustine Florin Enaceanu.
Lucrarile de constructii ale Victoria Business Plaza vor incepe in curand, valoarea totala fiind estimata la circa 70 milioane USD. Centrul de afaceri va avea in total 39.000 mp, sase etaje in fata si zece in spate si sase subsoluri. Aici vor fiinta un mare sediu bancar (de 6.000 mp), birouri cu confort sporit (12.000 mp) si trei etaje de magazine. In plus, vor fi si 300 de locuri in parcare subterana.
Toate proiectele trecute in revista vor fi prezentate la Imob 99, in perioada 2-5 iunie, cel de-al doilea targ imobiliar gazduit de World Trade Center.