Anul 2023 a înregistrat un număr record de zile de „stres termic extrem”
În 2023, Europa a înregistrat un număr fără precedent de zile cu „stres termic extrem”, caracterizate de temperaturi care au depășit 35…40 de grade Celsius. Aceste temperaturi au fost amplificate de umiditate, lipsa vântului și de suprafețele încinse din zonele urbane. Anul trecut a marcat un record cu privire la numărul de zile cu „stres termic extrem”, unde temperatura resimțită a fost de 46 de grade Celsius.
Acest indicator de „stres termic” combină efectele temperaturii cu alți factori precum umiditatea, vântul și radiația solară. Pe lângă caniculă, Europa a fost martora unor evenimente meteorologice extreme. Două milioane de persoane au fost afectate de inundații sau furtuni. Secetele severe au lovit Peninsula Iberică și estul Europei. Cel mai mare incendiu de pădure din istoria continentului a distrus 96.000 de hectare în Grecia.
Toate aceste calamități au generat cheltuieli de 13,4 miliarde de euro, dintre care 80% au fost cauzate de inundațiile survenite într-un an caracterizat de precipitații semnificativ peste media obișnuită, conform informațiilor furnizate de cele două organizații. Raportul se axează în special pe efectele valurilor de căldură asupra sănătății, în contextul în care încălzirea globală aduce veri din ce în ce mai toride și… periculoase pe continent.
„Observăm o tendinţă de creştere a numărului de zile cu stres termic în Europa, iar 2023 nu a făcut excepţie cu noul record, care nu este totuşi cuantificat în raport”, a explicat Rebecca Emerton, un climatolog de la Copernicus.
Pentru a evalua confortul termic, C3S și OMM folosesc indicele universal al climatului termic (Universal Thermal Climate Index, UTCI). El măsoară căldura resimțită de corpul uman, având în vedere nu doar temperatura, ci și umiditatea, viteza vântului, radiația solară și căldura emisă de mediu. Efectele acestor factori sunt mai accentuate în orașe, unde materialele precum betonul și asfaltul absorb în mod intens radiația solară.
Indicele este exprimat ca „temperatura resimțită” în grade Celsius. Cuprinde zece categorii diferite: de la stresul indus de frig extrem (sub -40 grade Celsius) până la cel cauzat de căldura extremă (+46 grade Celsius), intervalul fără stres termic fiind considerat între 9…26 de grade Celsius.
Expunerea îndelungată la stres termic crește riscul de îmbolnăvire
Expunerea îndelungată la stres termic crește riscul de îmbolnăvire. Prezintă un pericol sporit pentru persoanele cu risc crescut.
La data de 23 iulie 2023, în vârful caniculei, 13% din Europa se confrunta cu un nivel de stres termic fără precedent. Căldura extremă a afectat în special sudul Europei. Temperatura aerului a atins 48,2 de grade Celsius în Sicilia, cu doar 0,6 grade Celsius sub recordul continental.
În ceea ce privește mortalitatea suplimentară cauzată de căldură în 2023, datele nu sunt încă disponibile. Raportul subliniază că zeci de mii de persoane au decedat în Europa în timpul verilor caniculare din anii 2003, 2010 și 2022.
Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală
Încălzirea globală este cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră. Ele amplifică intensitatea, durata și frecvența valurilor de căldură. Acest fenomen este evident mai ales în Europa. Continentul european se încălzește de două ori mai rapid decât media globală. Temperatura globală a crescut deja cu cel puțin 1,2 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Canicula din Europa, combinată cu îmbătrânirea populației și creșterea numărului de locuitori în zonele urbane, va avea consecințe semnificative asupra sănătății publice. Măsurile actuale de atenuare a efectelor valurilor de căldură vor deveni curând inadecvate.
Sursele de energie regenerabilă sunt dependente de condițiile climatice. Toate au furnizat o proporție record de 43% din energia electrică consumată în Europa. Furtunile și ploile au sporit în mod particular potențialul hidrocentralelor.
