Anul 2022 a fost istoric în politica externă a Republicii Moldova. Uniunea Europeană a acordat țării statutul de țară candidată de aderarea la familia europeană. Chișinăul s-a bucurat în toată această perioadă de o deschidere mult mai mare din partea liderilor europeni. La inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, a fost creată Comunitatea Politică Europeană(CPE), iar următorul summit urmează să se desfășoare pe 1 iunie 2023, la Chișinău.

„În acest context, guvernarea de la Chișinău trebuie să accelereze procesul de integrare europeană și să-și realizeze angajamentele, pentru a putea începe cât mai curând negocierile de aderare. Timp pentru aceasta a rămas puțin, deoarece în toamnă Comisia Europeană urmează să prezente primul său raport de progres cu privire la pachetul de extindere pentru Ucraina, Moldova și Georgia.”, se arată într-o analiză de pe DW.

Republica Moldova are nevoie de sprijin adițional

„În exercițiul nostru anterior de monitorizare a Acordului de Asociere, am constatat că jumătate din angajamentele de racordare a cadrului național legislativ cu cel european au fost realizate. Aceasta înseamnă că, după opt ani, Republica Moldova încă mai are de realizat angajamentele care au fost asumate în Acordul de Asociere, dar în momentul în care apare și raportul detaliat care reflectă tot spectrul de armonizare a legislației vor apărea noi și noi condiții de armonizare. Este foarte important să existe o dinamică și pe această dimensiune, deoarece în primăvara anului curent Comisia Europeană planifică să facă o evaluare intermediară iar în toamnă Comisia va prezenta primul său raport cu privire la Ucraina, Moldova și Georgia, deja ca parte a extinderii UE.

Având în vedere volumul mare de reforme care apare în contextul statutului de țară candidat, astăzi, pentru Republica Moldova este crucială capacitatea administrației publice. Guvernul, evident, se preocupă, dar Republica Moldova are nevoie de sprijin adițional, inclusiv din partea UE, pentru a pune pe roate noul mecanism, aprobat în decembrie anul trecut de către Guvern, care implică grupuri de lucru sectoriale, divizate pe clustere, care să identifice care sunt domeniile, reformele care urmează a fi implementate. Este necesar să fie elaborat și adoptat un plan național de integrare europeană, de armonizare a legislației pe termen mediu, pe următorii trei ani, care să arate foarte clar când Republica Moldova planifică să îndeplinească noile condiții, care vor apărea și în al doilea raport al Comisiei Europene”, a declarat pentru sursa citată Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

Autoritățile din Republica Moldova vor avea și o serie de dificultăți

Jurnalistul Mădălin Necșuțu consideră că summit-ul CPE din vară va fi un eveniment important din punct de vedere politic, care plasează Republica Moldova în centrul intereselor zonale ale Uniunii Europene.

„La acest eveniment vor participa foarte mulți lideri chiar în proximitatea războiului din Ucraina. Chiar dacă i-am văzut cam pe toți liderii europeni venind pe rând la Kiev, de această dată vorbim de un eveniment care îi va strânge pe toți la doar câțiva zeci de kilometri de război. Din acest punct de vedere, cred că autoritățile din Republica Moldova vor avea și o serie de dificultăți.

Vorbim de cele logistice, pentru că trebuie să cazezi vreo 50 de delegații. Vorbim despre un desant diplomatic și politic foarte mare la Chișinău iar acestuia îi trebuie asigurată securitatea și, din acest punct de vedere, Republica Moldova va trebui să găsească soluții. Sperăm că după vara acestui an Republica Moldova va primi un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene și un vot ulterior din partea Consiliului European pentru a deschide aceste capitole de negociere cu UE, ceea ce reprezintă următorul pas în demersul Republicii Moldova de a se integra în UE”, a comentat jurnalistul Mădălin Necșuțu.