Ce prevede legea
Actul normativ are ca obiect de reglementare instituirea anului 2024 ca Anul Avram Iancu. Astfel, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram Iancu. Aceste instituţii pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
Deputații au adoptat proiectul de lege inițiat de PNL și PSD prin care 2024 va fi „Anul Avram Iancu”. Au fost 226 de voturi „pentru”, patru „contra” și 43 de abțineri, printre care și a deputaților UDMR.
În 2024 se îndeplinesc 200 de ani de la naștere lui Avram Iancu, erou național ce a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania.
Inițiatorii proiectului spun că Avram Iancu „a fost figura principală în ceea ce privește coagularea și cristalizarea doleanțelor românilor, precum și organizarea rezistenței acestora împotriva forțelor contrare intereselor populației românești din Ardeal”.
Cine a fost Avram Iancu
Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Ţebea) a fost un avocat român transilvănean care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Ţării Moţilor în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth.
S-a născut în Munţii Apuseni într-o familie de moţi înstăriţi. Tatăl său, Alexandru Iancu, a fost pădurar, apoi jude domenial. Având o situaţie materială bună, a urmat clasele elementare la Poiana Vadului şi Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar gimnaziul superior la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 a devenit cancelarist la Târgu Mureş. Îşi ia examenul de avocat în anul 1848.
În preajma izbucnirii revoluţiei făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate.