Mesajul transmis de presedintele Statelor Unite in timpul vizitei la Bucuresti, respectiv un indemn transmis autoritatilor romane de a face afaceri cu Rusia, este doar o faza in acest proces. Cat despre partea rusa, ei nu au avut complexe de natura politica atunci cand au cumparat diverse capacitati economice la noi in tara. Interesant este faptul ca desi au in continuare probleme financiare destul de serioase, rusii si-au orientat capitalul catre fostele tari socialiste. Ceea ce s-ar putea trad
Mesajul transmis de presedintele Statelor Unite in timpul vizitei la Bucuresti, respectiv un indemn transmis autoritatilor romane de a face afaceri cu Rusia, este doar o faza in acest proces. Cat despre partea rusa, ei nu au avut complexe de natura politica atunci cand au cumparat diverse capacitati economice la noi in tara. Interesant este faptul ca desi au in continuare probleme financiare destul de serioase, rusii si-au orientat capitalul catre fostele tari socialiste. Ceea ce s-ar putea traduce cam asa: daca politic nu se mai poate, atunci se poate economic.
Dupa 1990, relatiile comerciale cu vecinii nostri de la rasarit s-au prabusit. De la o valoare anuala a exporturilor de aproximativ 2,5 miliarde de dolari s-a ajuns acum la mai putin de 200 de milioane de dolari pe an. si volumul importurilor a scazut, de la aproximativ 2,5 miliarde de dolari la 1,2 miliarde. Aproape 90% din acesti bani sunt folositi pentru completarea resurselor de energie necesare economiei romanesti: 51% pentru titei si produse petroliere, 31% pentru gaze naturale si 8% pentru carbuni. Dupa cum se stie, deficitul balantei comerciale romano-ruse este de un miliard de dolari pe an, ceea ce reprezinta aproape o treime din deficitul comercial total al Romaniei.
Oamenii de afaceri rusi si-au facut banca la Bucuresti
Dupa invitarea tarii noastre sa adere la NATO, autoritatile romane si-au schimbat pozitia fata de piata ruseasca, conducerea PSD afirmand, cu mai multe ocazii, ca se vor lua masuri guvernamentale pentru a reduce deficitul fie prin reducerea importurilor, fie prin cresterea exporturilor. Prima varianta este greu de pus in practica avand in vedere structura importurilor, asa ca ramane mult mai probabila a doua. Un prim semnal a fost aprobarea deschiderii la Bucuresti a bancii controlate de oameni de afaceri rusi, Nova Bank, care a preluat Banca Unirea. De fapt, intentia de preluare a acestei banci era cunoscuta de mai mult timp, insa Banca Nationala a Romaniei a blocat preluarea, dupa care a urmat o actiune in instanta, iar lucrurile s-au lamurit brusc, la doua saptamani dupa summit-ul de la Praga. Este limpede ca prezenta unei banci rusesti in Romania ar putea dinamiza relatiile comerciale bilaterale, cu conditia ca noua banca sa garanteze siguranta afacerilor.
Acesta este, de altfel, unul din principalele motive pentru care oamenii de afaceri romani s-au ferit de piata rusa in ultimul deceniu. Intr-o tara in care afacerile se faceau cu pistolul pe masa, banii se recuperau foarte greu sau deloc, trebuia sa ai forta financiara pentru ati asuma riscurile. Un alt motiv pentru care marfurile romanesti nu au mai ajuns pe piata rusa a fost cresterea pretentiilor consumatorilor, la care se adauga concurenta dura instalata pe piata dupa intrarea firmelor occidentale, japoneze etc., care beneficiaza de facilitati in tarile lor, dupa cum sustine presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu.
In aceste conditii, afaceristii romani care nu au vrut sa se retraga de la Moscova au preferat, cu putine exceptii, sa vanda prin intermediul unor companii straine puternice care puteau prelua riscul.
Export din Romania via Republica Moldova
O alta modalitate prin care marfurile romanesti au patruns pe piata rusa a fost folosirea unor parteneri din Republica Moldova ca intermediari, pentru a evita taxele vamale rusesti. Mecanismul este simplu: marfurile romanesti sunt exportate, fara taxe vamale, peste Prut, unde, prin diverse metode, capata certificat de origine, dupa care sunt reexportate in Federatia Rusa, tot fara taxe vamale. Presedintele Camerei de Comert Romano-Ruse, Mihai Macsim, ne-a povestit ca la mai multe intalniri pe care le-a avut in Rusia pentru promovarea produselor romanesti i s-au pus in fata liste cu produse similare, provenite din Republica Moldova, dar cu 25-30% mai ieftine. „Majoritatea firmelor mari din zona Moldovei au folosit parteneri din Republica Moldova pentru a-si vinde produsele in Rusia. Este vorba de firme din domeniul mobilei, confectiilor, produselor alimentare, a incaltamintei etc.”
Un alt aspect interesant legat de volumul real al deficitului este cumpararea unor firme ale caror produse erau cautate pe piata ruseasca de catre companii occidentale care nu mai exporta direct in Federatia Rusa, ci prin terte tari, pentru a evita taxele vamale. Este cazul firmei Sterom care produce utilaj petrolier si care, dupa preluarea de catre o firma americana, nu mai exporta direct in Rusia, lucru care contribuie la marirea deficitului.
Pentru a relansa afacerile, ANEIR a luat intiativa de a sustine infiintarea, in mai multe gubernii, a unor firme cu capital mixt, 50% romanesc, 50% rusesc. „Pana acum au fost infiintate trei astfel de firme, la Moscova, Rostov pe Don si Tula. Acestea deja functioneaza si apreciem ca anul viitor vor vinde marfuri romanesti de 30 de milioane de dolari. Statul roman a garantat livrarile prin intermediul Eximbank”, ne-a declarat Mihai Ionescu.
Directorul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Nicolae Cristian Parvan, considera ca avem sanse sa recuperam cel putin o parte din piata, avand in vedere ca urmeaza sa fim primiti in Uniunea Europeana, ceea ce ar putea stimula firme occidentale sa produca la noi bunuri pe care sa le exporte in Rusia. Adica, mai pe scurt, sa fim „un cap de pod” al occidentalilor in relatia cu Rusia.
O diminuare a deficitului comercial ar putea veni chiar din partea companiilor rusesti care, in ultima perioada, au dovedit un apetit deosebit pentru achizitii de companii romanesti. O ofensiva ruseasca a fost inregistrata in industria constructoare de masini, petroliera, industria aluminiului, siderurgie, telecomunicatii.
tinand cont de toate aceste elemente, putem trage concluzia ca deficitul comercial in relatiile cu Federatia Rusa va scadea destul de rapid, dar in acest timp interesele rusesti vor fi consolidate in Romania, adica noi vom deveni un „cap de pod” al Federatiei Ruse in Estul Europei.
Dupa ce a depasit criza economica din 1998, Federatia Rusa a pornit o ofensiva catre tarile foste partenere in CAER, pentru a recuceri pietele din Estul Europei. Romania nu putea fi ocolita, cu atat mai mult cu cat reprezinta a doua piata ca dimensiuni din zona.
Costel Stroescu
Mesajul transmis de presedintele Statelor Unite in timpul vizitei la Bucuresti, respectiv un indemn transmis autoritatilor romane de a face afaceri cu Rusia, este doar o faza in acest proces. Cat despre partea rusa, ei nu au avut complexe de natura politica atunci cand au cumparat diverse capacitati economice la noi in tara. Interesant este faptul ca desi au in continuare probleme financiare destul de serioase, rusii si-au orientat capitalul catre fostele tari socialiste. Ceea ce s-ar putea traduce cam asa: daca politic nu se mai poate, atunci se poate economic.
Dupa 1990, relatiile comerciale cu vecinii nostri de la rasarit s-au prabusit. De la o valoare anuala a exporturilor de aproximativ 2,5 miliarde de dolari s-a ajuns acum la mai putin de 200 de milioane de dolari pe an. si volumul importurilor a scazut, de la aproximativ 2,5 miliarde de dolari la 1,2 miliarde. Aproape 90% din acesti bani sunt folositi pentru completarea resurselor de energie necesare economiei romanesti: 51% pentru titei si produse petroliere, 31% pentru gaze naturale si 8% pentru carbuni. Dupa cum se stie, deficitul balantei comerciale romano-ruse este de un miliard de dolari pe an, ceea ce reprezinta aproape o treime din deficitul comercial total al Romaniei.
2002 anul investitiilor rusesti In Romania
· Pana in 2000 singura investitie importanta a fost cea facuta de Lukoil, in 1998, cand a preluat rafinaria Petrotel.
· 2000 Urmatoarea investitie semnificativa este preluarea firmei oradene Alor, in aprilie, de catre Ruskii Aluminii dar, dupa un an si jumatate a fost inchisa din cauza pierderilor. r
r
2001 O alta privatizare importanta a avut loc in aprilie anul trecut, cand firma Uralmas Ijora a devenit proprietara producatorului de utilaj petrolier UPET Targoviste.r
r
In 2002 a avut loc o adevarata ofensiva a capitalului rusesc in economia romaneasca. Combinatul de Oteluri Speciale din Targoviste a fost preluat de firma ruso-elvetiana CONARES Trading AG. r
In luna august, grupul rus Menatep a preluat de la firma KPNQwest controlul asupra traficului de Internet in Europa Centrala si de Est.r
Recent, la Bucuresti s-a deschis si prima banca ruseasca, Nova Bank, care a preluat Banca Unirea.r
Totodata, investitorii rusi s-au declarat interesati si de alte firme romanesti. Astfel CONARES s-a aratat interesata de Petrotub. Magnitogorsk Iron & Steel Works este foarte interesata de preluarea a doua laminoare de la firma Tepro din Iasi, pentru care este furnizor de materii prime. GAZPROM a anuntat recent ca intentioneaza sa construiasca doua capacitati de stocare a gazului metan, purtand si discutii referitoare la investitii in distributia gazului metan.