Anul acesta a fost primul in care scandalul pretului graului nu a mai tinut capul de afis in perioada recoltatului si cea imediat urmatoare. "Cum era de asteptat, micul producator a renuntat incet, incet la culturile care necesitau suprafete intinse, orientandu-se catre altele mult mai rentabile in conditiile unor exploatatii de mici dimensiuni", spune Sorin Dogaru, directorul Departamentului Agricultura din cadrul InterAgro, cel mai mare investitor din agricultura romaneasca. Astfel, pe piata g
Anul acesta a fost primul in care scandalul pretului graului nu a mai tinut capul de afis in perioada recoltatului si cea imediat urmatoare. „Cum era de asteptat, micul producator a renuntat incet, incet la culturile care necesitau suprafete intinse, orientandu-se catre altele mult mai rentabile in conditiile unor exploatatii de mici dimensiuni”, spune Sorin Dogaru, directorul Departamentului Agricultura din cadrul InterAgro, cel mai mare investitor din agricultura romaneasca. Astfel, pe piata graului au ramas mai putini actori, dar de putere mult mai mare, care au un cuvant important de spus in formarea pretului.
„Privind retrospectiv acest an agricol, putem spune ca a fost unul castigator pentru majoritatea producatorilor, indiferent de domeniu, bineinteles cu exceptia celor care au fost afectati de seceta, grindina sau alte fenomene meteorologice nefavorabile”, sustine Francisc Torok, directorul Directiei Judetene pentru Agricultura (DJA) Satu-Mare.
Cateva principii ale economiei de piata au inceput sa actioneze si in agricultura. „Este evidenta o modificare a structurii culturilor in detrimentul plantelor traditionale, cum ar fi graul si porumbul. De aceea ne asteptam la o scadere a suprafetelor de grau cu 2, 3 procente in fiecare an, iar la porumb, spre exemplu, in primavara viitoare estimam o scadere a suprafetei insamantate cu 400.000 ha, pana la un nivel de 2,9 milioane hectare”, spune Vasile Bacila, director general in Ministerul Agriculturii (MA). La baza acestor modificari, mai ales in cazul porumbului, sta pretul destul de scazut pe care il ofera centrele de achizitie. In judetul Buzau, spre exemplu, cererea de porumb este foarte scazuta, iar in cazul in care totusi exista cumparatori, acestia nu ofera mai mult de 2.500 lei/kg, mai putin chiar decat anul trecut.
Cultivatorii de cartofi pot avea profit de 100 mil. lei/ha
Deosebit de rentabil s-a dovedit a fi graul in Satul Mare. „Au fost obtinute usor productii de peste cinci tone la hectar. In conditiile in care pretul este de circa 3.500 lei/kg iar cheltuielile nu depasesc 10 milioane, rezulta profituri de peste 10 milioane de lei la hectar. si porumbul a mers foarte bine. Cu o productie de peste sapte tone la hectar, in timp ce cheltuielile nu au depasit zece milioane, au fost obtinute profituri de sapte milioane de lei pe hectar”, prezinta Francisc Torok.
Chiar daca, din punct de vedere meteorologic, acest an nu a fost propice cartofului, profiturile cultivatorilor sunt considerabile. „Costurile medii au fost de 2.800 lei/ kg, coborand chiar si la 1.500 lei in cazul unor productii deosebite, de 40 tone la hectar. In aceste conditii profiturile celor care fac performanta pot depasi 100 milioane de lei pentru fiecare hectar cultivat”, spune Mircea Luca, director DJA Brasov, una din zonele traditionale pentru cultura cartofului.
O cultura care s-a stins in ultimii 12 ani este cea de sfecla de zahar. De la 255.000 ha cultivate in 1989, s-a ajuns la numai 27.000 ha in 2001. „Cu toate ca, cel putin teoretic, aceasta cultura este rentabila, suprafetele au scazut drastic, mai ales din cauza dificultatilor financiare cu care s-au confruntat fabricile de zahar”, spune Vasile Bacila. „Chiar daca investitiile pentru un hectar de sfecla de zahar se ridica la 30 milioane de lei, la o productie de 50 tone/ha, sfecla este foarte profitabila. Avem semnale ca fabricile procesatoare si-au conturat programe ferme de incurajare a producatorilor, astfel ca ne asteptam ca in numai cativa ani, profitul de peste 10 milioane de lei/ha, care poate fi obtinut destul de usor, sa stimuleze cresterea suprafetelor”, prognozeaza Mircea Luca, director DJA Brasov.
Crescatorii de animale au castigat pe linie
Pentru zootehnie, 2002 poate fi considerat anul relansarii. „A fost, cel putin pana acum, un an destul de bun, daca este sa luam in calcul evolutia efectivelor. Din informatiile noastre, in sistemul intensiv, care este cel mai relevant, efectivele au crescut cu circa 50.000 de capete”, spune Gheorghe Caruz, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Porcine. Aceasta redresare s-a datorat mai ales subventiilor si pretului convenabil al furajelor, considera Caruz. Un important procesator de carnea ne-a declarat, sub protectia anonimatului, ca profiturile crescatorilor de porci in 2002 au fost chiar deosebit de mari, cel putin in comparatie cu ceilalti ani.
si crescatorii de pasari au avut parte de un an fast, cel mai evident indicator fiind efectivele. „Pana in luna august cresterea efectivelor fata de anul anterior era de 7,2 milioane de pasari. si productiile au evoluat pe aceeasi linie, cantitatea de carne de pasare produsa in tara fiind cu 15.000 tone mai mare.
In aceste conditii a fost depasit
contingentul de subventie”, spune Ilie Neata, director in cadrul ministerului amintit. Pentru perioada
urmatoare, Ministerul Agriculturii se asteapta la o crestere continua
a efectivelor si productiilor, pregatind totodata relansarea cresterii
de oi si viermi de matase, domenii care se spera ca vor deveni foarte rentabile. „De anul viitor vom
subventiona si carnea de oaie cu sume cuprinse intre 4.000 si 5.000 lei/kg. In aceste conditii ne asteptam la o crestere a efectivelor pana la noua milioane de capete”, anticipeaza Ilie Neata. Acesta
considera ca domeniul cu cele mai bune perspective al zootehniei este cresterea vacilor. „Este poate cea mai dificila specie, nu e un castig foarte mare, dar este sigur si de
perspectiva”.
Pentru urmatorii opt ani se mizeaza pe plante tehnice (mii tone)
Cultura 2001 2004 2005 2010 2010/2001 (%)
Grau 7.920 7.500 7.740 7.800 98
Porumb 8.232 10.000 10.500 10.920 132
Floarea-soarelui 810 1.300 1.400 1.600 197
Soia 66 360 460 750 1.136
Rapita 111 480 500 550 492
Mazare, fasole 50 97 116 175 355
In si canepa 3,7 62 88 250 6.756
Sfecla de zahar 795 3.080 3.600 5.600 704
Cartofi 3.893 3.600 3.642 4.400 113
Soia si rapita, cele mai rentabile culturi
Potentialul ecologic al agriculturii romane, inca neexploatat. Renuntand treptat la culturile traditionale, producatorii agricoli s-au orientat catre unele mai rentabile pe suprafete restranse si cu desfacere imediata. Printre acestea, soia, rapita, floarea-soarelui. Deocamdata se afla in stadiul de tatonare agricultura ecologica, foarte rentabila in conditiile Romaniei. Datorita profitului pe care l-a adus in acest an rapita, in judetul Vaslui, suprafata insamantata a crescut, numai de anul trecut, de la 5.000 ha la 11.300 ha insamantate in aceasta toamna. „Rapita s-a dovedit a fi cea mai eficienta cultura din judet. Intreaga recolta a fost contractata inca de la inflorire, la preturi cuprinse intre 180 si 200 dolari tona. La o productie de peste 1.500 kg/ha, agricultorul a avut un profit de peste doua milioane de lei”, spune Ion Dima, director Directia Judeteana pentru Agricultura (DJA) Vaslui. O crestere importanta a suprafetelor cultivate se asteapta si in cazul soiei. Astfel, daca in 2000 au fost recoltate numai 2.400 ha, anul viitor se asteapta sa fie insamantate 13.000 ha. „Aceasta categorie de culturi a devenit foarte atractiva datorita faptului ca intra imediat in prelucrare, si plata se face pe loc”, spune Gheorghe Lacatusu, presedintele Agentiei Nationale de Consultanta Agricola.r
Mustarul a sarit de 16 mii de hectare cultivater
O planta care castiga teren in ultimii ani este mustarul. „Este o cultura care se potriveste de minune pentru micul producator. Avantajele acesteia decurg din faptul ca investitia este minima, 150 dolari pentru un hectar, nu necesita tratamente speciale, iar desfacerea este asigurata fie la export, fie pe piata interna, unde cererea este in crestere. Pentru micul gospodar mai are avantajul ca se poate cultiva oriunde, deoarece, spre deosebire de alte produse, nu-l mananca animalele si nici nu-l fura nimeni”, spune Sorin Dogaru, director al Departamentului Agricultura al SC InterAgro, cel mai mare investitor din agricultura. Societatea a cultivat in acest an 400 ha cu mustar, cu productie de peste o tona la hectar, avand contracte de export la pretul de 330 dolari tona. Extinderea mustarului a luat prin surprindere inclusiv specialistii din Ministerul Agriculturii. „Anul acesta ne asteptam sa fie cultivate numai 4.500 ha, dar producatorii au insamantat peste 16.000 de hectare”, spune Vasile Bacila, director in MA.r
„Diversificarea structurii culturilor este o conditie esentiala pentru dezvoltarea agriculturii. Daca vom continua numai cu grau, porumb si alte cateva culturi, vom ajunge sa avem stocuri, iar concurenta importurilor ne va scoate de pe piata. De aceea InterAgro a introdus sofranul, coriandrul, mustarul si tutunul”, precizeaza Sorin Dogaru.r
In zona de nord canepa este o cultura de perspectiva. Aceasta a inceput sa fie reconsiderata datorita cererii pe piata externa. „Exista un interes deosebit din partea germanilor, care inlocuiesc fibra de sticla cu canepa. Ne asteptam la o crestere a suprafetelor cultivate, in conditiile in care anul acesta, la o productie obtinuta de opt tone la hectar, producatorul a incasat peste 20 milioane de lei, in timp ce cheltuielile nu au depasit 12 milioane de lei”, considera Francisc Torok, director DJA Satu-Mare. r
La nivelul tarii se asteapta o crestere a suprafetelor cultivate cu in si canepa de la 200 ha in anul 2000, la peste 3.500 ha in 2003. „La cererea de in si canepa de pe piata externa, si 30.000 ha daca am fi cultivat in acest an si tot nu s-ar fi pus problema desfacerii. Speram sa ajungem la aceasta suprafata treptat pana in 2007”, spune Vasile Bacila. r
r
Agricultura ecologica nu este la indemana taranuluir
r
Un important avantaj al agriculturii romanesti, aproape neexploatat, este potentialul de productie ecologica. „In momentul de fata numai sapte producatori sunt acreditati pentru o astfel de activitate”, precizeaza Teodora Aldecu, director in MA. „Datorita calitatii terenului, Romania are toate conditiile de a se impune pe piata externa cu produsele ecologice”, considera Dan Aremie, director general al societatii Agrifutura, unul dintre producatorii autorizati de alimente ecologice, care exporta in acest an toata productia de grau, porumb, floarea-soarelui si telemea de oaie in Germania. „Marele avantaj al agriculturii ecologice este il reprezinta desfacerea, cererea fiind foarte mare. Din pacate, numai la export, piata romaneasca neexistand”, spune Dan Aremie. Diferentele de cost pe kilogram intre agricultura ecologica si cea intensiva sunt aproape nesemnificative, diferenta esentiala fiind pretul dublu la care se vand produsele ecologice. Din pacate, productia ecologica nu este la indemana micului producator, intrucat nu avem organism national de acreditare, toate atestarile fiind obtinute de la institutii occidentale. „O data ce vom avea in tara o astfel de institutie, este de asteptat o crestere importanta a productiei ecologice”, considera Cosmin Popa, administrator ASI Nature Romania. In agricultura ecologica sunt eliminate cheltuielile cu pesticidele si fertilizatorii, dar apar costuri suplimentare cu forta de munca si utilaje specializate. Cu toate acestea, agricultura ecologica are avantajul unui pret dublu si al posibilitatii de export in Uniunea Europeana. r
r
Cat de rentabile sunt culturiler
r
Culturatttinvestitietvenittttendintar
r
Grauttt10 milioane leit16 milioane leitscader
Porumbttt8 milioane leit15 milioane leitscader
Floarea-soareluitt8 milioane leit14 milioane leitcrester
Soiattt9 milioane leit12 milioane leitcrester
Mustarttt5 milioane leit10 milioane leitcrester
Rapitattt8 milioane leit14 milioane leitcrester
Inttt10 milioane leit18 milioane leitcrester
Canepattt10 milioane leit18 milioane leitcrester
Tutunttt25 milioane leit50 milioane leitcrester
Cartofttt20 milioane leit60 milioane leitcreste