Dar adevarata tensiune s-a concentrat in jurul scrutinului prezidential. La importanta obisnuita a acestui eveniment, s-au adaugat faptul ca a fost prima data cand in joc a fost un mandat de cinci ani, acuzatiile de frauda, dar si confruntarea din turul al doilea, care a adus o mobilizare neasteptata a electoratului.”Cam 25% din cei care au votat pe 12 decembrie sunt tineri intre 18 si 30 de ani. Cam atat reprezinta aceasta categorie de varsta din intreaga populatie a Romaniei. Dar daca luam in calcul ca cea mai mare parte a celor 1,5-2 milioane de romani aflati in strainatate sunt tineri, reiese ca mobilizarea la nivelul acestei categorii a fost exceptionala”, explica presedintele Asociatiei Pro Democratia (APD), Cristian Parvulescu. In opinia sa, 2004 a fost anul in care a aparut un nou tip de elector, „implicat, care intelege sa-si foloseasca votul rational”. In acelasi timp, insa, a fost un an sub semnul echilibrului intre fortele politice si, spre final, sub semnul schimbarii, „o schimbare nici completa si nici sigura”, crede presedintele APD.Totul a inceput in mai, cand a fost dat startul in campania pentru primarii, consilii locale si consilii judetene. O tendinta conturata inca din 2000, cea privind implicarea in cursa electorala locala a unor nume cu greutate, s-a accentuat. Ministri, ca Mircea Geoana sau Ioan Rus, ori lideri de partid, ca Emil Boc, s-au inscris intr-o lupta ce parea altadata secundara.Cresterea in importanta a alegerilor locale a fost demonstrata si de cheltuielile din ce in ce mai mari pentru publicitatea electorala. Conform unei monitorizari a APD, numai pe reclama in presa scrisa s-au cheltuit peste sase milioane de dolari, mai mult de jumatate din suma (3,2 milioane) fiind alocata candidatilor PSD. Alianta PNL-PD a cheltuit 1,68 milioane de dolari, fiind urmata de Partidul Umanist, cu 0,72 milioane, si candidatul „independent” Marian Vanghelie, cu 0,17 milioane de dolari.”Se observa o crestere semnificativa a publicitatii in presa scrisa fata de aceeasi perioada in anul 2000. Aceasta se datoreaza in primul rand interdictiei de a cumpara publicitate la radio si TV. Un alt factor il reprezinta durata mai scurta a campaniei fata de cea din anul 2000″, explica intr-un raport specialistii Institutului pentru Politici Publice (IPP).Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul ca, la locale, publicitatea stradala a cantarit, la randul ei, foarte mult. Ceea ce a facut in final ca, in Capitala, de exemplu, principalii candidati sa depaseasca cu mult limitele de cheltuieli prevazute de lege. Dan Darabont, Eugen Plesca, Marian Vanghelie si Vasile Mihalache sunt „campionii”, cu bugete de reclama de circa cinci ori mai mari decat spun normele, arata monitorizarile.”Una peste alta, campania locala a fost dinamica, foarte aplicata, fata de cea pentru parlamentare si prezidentiale, care a fost mult mai apatica. Doar inaintea turului al doilea s-au schimbat strategiile si s-a trecut la o campanie murdara, fara precedent din 1990 incoace, ale carei efecte perverse s-au vazut la urne”, afirma Parvulescu.Intr-adevar, atat campania, cat si alegerile s-au tensionat dupa 28 noiembrie. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa cu cheltuielile pentru reclama, care, evident, s-au redus foarte mult dupa primul tur. Conform unei monitorizari APD, in total s-au alocat aproape cincisprezece milioane de dolari, din care reclama pentru partide a insemnat cam opt milioane de dolari, iar cea pentru prezidentiabili, aproape sapte milioane. Cea mai mare partea a acestei sume a fost cheltuita inainte de 28 noiembrie, iar Adrian Nastase si Uniunea PSD+PUR au alocat cam 7,7 milioane de dolari, Traian Basescu si Alianta DA aproximativ 4,5 milioane. Urmeaza, surprinzator, Gigi Becali si PNG (1,17 milioane), si abia apoi Corneliu Vadim Tudor si PRM (1,07 milioane). Marko Bela si UDMR au cheltuit doar 70.000 de dolari pe reclama in publicatiile si zonele monitorizate.Nu in ultimul rand, trebuie reamintit ca intreg anul electoral a fost presarat cu masuri guvernamentale menite a-i imbuna pe alegatori. Zeci de mii de miliarde de lei de la buget au fost canalizate, in preajma alegerilor, spre masuri de protectie sociala. Iar pentru 2005, suma alocata sutelor de programe sociale e de-a dreptul impresionanta: circa 250.000 de miliarde de lei, adica aproximativ 13% din PIB. Alti bani s-au cheltuit pe publicitatea la realizarile Guvernului: conform IPP, in luna dinaintea alegerilor generale, s-au alocat 2,6 milioane de dolari in acest scop.
EFICIENTA CAMPANIEI SE MASOARA IN MANDATE
· Desi a cheltuit o gramada de bani (peste un milion de dolari, conform monitorizarilor), cea mai mare parte din buzunarul liderului Gigi Becali, PNG nu a reusit sa atraga decat putin peste doua procente din voturile exprimate.
· Si PNTCD a alocat cateva sute de mii de dolari unei campanii care nu a reusit sa duca partidul nici macar aproape de pragul electoral.
· Un alt pierzator este Marian Milut. Candidatul Actiunii Populare a obtinut doar 0,5% din voturi, la fel ca si partidul sau, al carui finantator principal a fost.
· Raportat la numarul de voturi exprimate, cele mai eficiente cheltuieli au fost ale UDMR. Uniunea nu a alocat cine stie ce sume pentru publicitate, nici macar in zonele cu o importanta populatie maghiara. Cu toate acestea, traditia si lipsa unui contracandidat au condus la conservarea scorului din alegerile anterioare.
