Avem o nouă lege a sănătăţii, însă şi aceasta ar putea fi uitată în sertarele parlamentarilor, întârziind şi mai mult o necesară eficientizare a sistemului sanitar, care este măcinat de fraudă
Un miliard de euro ar fi putut să economisească Ministerul Sănătăţii dacă ar fi aplicat măsurile aşteptate de ani buni: actualizarea listei de medicamente compensate, finalizarea sistemului informatic de sănătate şi definitivarea pachetului de bază de servicii medicale. Din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), ajuns la valoarea-record de 23 de miliarde de lei, s-a făcut anul trecut un pas decisiv pentru eficientizarea sistemului sanitar: plata unor arierate totale de 3 miliarde de lei.
Trebuie însă precizat că această primă măsură concretă pe care o vedem în ultimul deceniu în sănătatea românească s-a luat la presiunea UE, care a cerut adaptarea termenelor de plată din industrie la 60 de zile. În plus, nimic nu garantează că, între timp, nu se adună alte şi alte datorii.
În ceea ce priveşte deciziile care ar stopa risipa, acestea au fost puse pe hârtie la fiecare sfârşit de an, însă niciodată asumate oficial. Ultima versiune a pachetului de bază, acest „cartof fierbinte“ al legii sănătăţii, ar fi trebuit să intre în vigoare până la 1 februarie 2014, iar în cazul unei întârzieri, ministrul Eugen Nicolaescu ar fi plătit cu demisia. Poate tocmai de aceea termenul a fost prelungit cu o lună, însă experienţa ne spune că nu vom avea nici demisie, nici pachet de bază, mai ales în an electoral.
S–a schimbat … schimbarea
Dacă în vară, ministrul anunţa că şi cei care plătesc, şi cei care nu plătesc contribuţii la sănătate vor beneficia de acelaşi pachet de bază, stârnind un scandal monstru, acum, viziunea s-a schimbat drastic. Astfel, pentru neasiguraţi vor fi decontate doar serviciile de urgenţă, nașterea și bolile transmisibile. „O persoană care îşi rupe piciorul va beneficia de asistenţă medicală de urgenţă, dar nu şi de programe de recuperare dacă este neasigurată“, a explicat ministrul. Este normal ca cei care nu plătesc să beneficieze de mai puţine servicii, însă rămâne întrebarea dacă statul va reuşi să deconteze mai multe servicii medicale pentru plătitori, în condiţiile unui buget de sănătate mai mic în 2014.
Cu o floare nu se face primăvarămai ales în sistemul nostru sanitar pentru că există un întreg lanţ al slăbiciunilor, iar cârpeala nu mai e o opţiune. Pentru ca FNUASS să fie suficient, ar trebui ca spitalele să nu mai înregistreze datorii şi să aibă mereu cele necesare pentru îngrijirea pacienţilor, iar medicii să încurajeze consumul de medicamente generice, mai ieftine şi de trei ori decât originalele. Mai mult, sistemul informatic în care s-au investit până acum peste 100 de milioane de euro nu este complet şi, de aceea, frauda din sănătate este în floare, ultimele evaluări fiind undeva la 200 de milioane de euro pe an, bani obţinuţi prin reţete false, consultaţii raportate dar neexecutate, pacienţi furaţi de la medicii de familie sau investigaţii de laborator şi imagistică închipuite.
După cum s-a constatat de-a lungul anilor, sistemul sanitar are multe „găuri“ prin care se scurg fondurile, iar astuparea lor se poate face numai prin asumarea unei legi clare a sănătăţii, pe toate palierele. Până acum, am avut parte doar de anunţuri lansate în van, care au speriat pacienţii, medicii, dar şi investitorii.
Nu avem bani pentru a rezolva toate problemele din sănătate, aşa că trebuie să cântărim foarte bine ce finanţăm.
Eugen Nicolăescu,
ministrul sănătăţii, martie 2013
100 milioane euro s-ar economisi numai dacă medicii ar prescrie mai multe medicamente generice, al căror preț este mai mic
Acest articol a apărut în ediţia print numărul 1 a revistei Capital din săptămâna 6-12 ianuarie 2014