„Am constatat că în ultimele zile s-au pus din ce în ce mai multe întrebări legitime privind situaţia la zi din agricultură şi  despre instrumentele cu care noi operăm la nivel naţional pentru a stimula producţia agricolă. Astăzi în agricultură suntem în faza de a termina procesul de însemănţare a culturilor de primăvară. Este o primăvară capricioasă la care ne aşteptam. Vor mai urma ani în care vremea va fi schimbătoare şi dificilă. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Am constatat că ieri în Botoşani au avut loc căderi puternice de grindină care au acoperit cu un strat consistent culturile însemănţate în toamnă. Iată că într-un context climatic în care factorii naturali extremi au devenit din ce în ce mai prezenţi, agresivitatea şi frecvenţa lor au crescut, producţiile agricole au parte de influenţe negative, iar profiturile fermierilor au de suferit. Pe acest fond climatic suntem într-o întârziere la însemânţări din nefercire. Sunt suprafeţe întregi de teren pe care fermierii nu le-au însemânţat.

În partea de sud a judeţului avem imagini greu de interpretat, dar in relaitate există. Sunt zone în Teleorman, Călăraşi Giurgiu, în care există culturi care au fost axfisiate.Sunt suprafeţe uriaşe de teren care sunt acoperite de băltiri.Fermierul din păcate nu a putut  interveni în această situaţie. În Teleorman am văzut pentru prima oară cum pe suprafeţe mari de teren se văd extinderi enorme de apă. Mă aşteptam, acest proces era de înţeles, dar aceste băltiri au terminat culturile semănate în toamnă.

Spuneam că această primăvară cu capricii a împins perioada de însemânţat. Una peste alta este mai mult bine decat rău pentru că precipitaţiile din timpul iernii au ajutat. Aceste cantităţi de precipitaţii au asigurat apa în sol pentru plantele care au fost însămânţate în toamnă.„

„A acorda subvențiile la timp, trebuie să te pregătești și să desfășori etapă cu etapă. Într-o logică agronomică și corect procesată din punct de vedere administrativ, în februarie anul trecut am emis un ordin pentru ca fermierii sa își ia subvențiile”, a spus ministrul Agriculturii, în cadrul conferinței Capital.

 

Data de 15 mai dă posibilitatea derulării procesului de acordare a subvențiilor, astfel încât pe data de 15 octombrie să putem da primii bani fermierilor. Se știe foarte clar că în momentul în care ai încheiat depunerea de cereri, urmează niște etape juridice care trebuie parcurse și respectate. Altminteri nu ai posibilitatea să aduci banii la timp. Data de 15 mai ne asigură nouă, trei lucruri: pe de o parte, putem să rezolvăm etapa de eșantionare, etapa de control care trebuie făcută, deoarece fără un fermier sau doi nu poate fi pornit fluxul de plăți. Această dată de 15 mai dă posibilitatea de a aduce banii fără penalități. Acești bani trebuie sa fie asigurați din bugetul țării. În plus, ne asigură sosirea sigură, la timp, a banilor din partea Uniunii Europene și astfel, recupararea banilor investiți din bugetul statului. 
La 25 august trebuie realizate 2 lucruri: scoaterea reformei, pentru a vedea dacă din efectivul mare există exemplare care nu mai corespund din punct de vedere al interesului pe care îl are fermierul și al doilea este posibilitatea vânzării de animale destinate valorificării.

Prin această obligativitate am creat cursul normal tehnic al fermierului și cursul normal al celorlate etape, care să poată permite un avans zootehnic. Acum avem perspectiva unor sume suplimentare, lucru foarte important pentru țară.

Pentru sumele pe care le dăm la fermieri, bugetul național acordă bani din sursele proprii, din bugetul național, urmând ca prin documentele pe care le transmitem în urma respectării metodologiei și normelor aferente, să putem solicita de la Uniunea Europeană recuperarea banilor investiți.

Anul trecut, agricultura țării românești a adus 3,3 mld. euro la bugetul statului, iar anul acesta va aduce, până la sfârșitul anului, 3,2 mld. euro. 

Anul trecut agricultura a adus, prin APIA și AFIR, 3,3 mld. euro, iar anul asta, până la final, 3,2 mld. euro. De asemenea, în primele luni din 2018,  a adus 1,847 mld. euro. și mai sunt pe drum aproximativ 400 mil.  euro. Banii aduși la începutul anului intră în economia țării și, ca mijloace circulante, fac alții bani.

Planul de dezvoltare rurală se va defini ca strategie de la anul. Prin politica de flexibiliare a UE cresc obligatțile statale, se impun noi reguli, aparatul administrativ e reechilibrat.

 

Pentru plata directă, pentru sumele directe între 1 și 5 hectare, avem un nr. de 599.247 de cereri, cu doar o suprafață de 1.451.644 hectare. Peste 450.000 de fermieri au vârsta de peste 60 de ani.

Pentru suprafețele între 30 și 50 hectar,  avem 14 .113 fermieri cu 557.931 hectare, în timp ce pentru suprafețele peste 100 hectare avem 12.988 de fermieri care lucrează o suprafață de 5.178.873. Iată că 54% din suprafața eligibilă, e lucrată de 13 mii. de fermieri în România.

Pentru prima dată în istorie, România a fost primul producător de porumb din Europa, în fața Franței. Dacă facem 15 milioane de tone de porumb, care sunt consumatorii? Cine îl consumă? Cine îl transformă și cine creează din acest avantaj un avantaj economic? Noi nu putem să facem, ne aflăm în urmă din mai multe cauze.

Vezi integral declarația ministrului, aici: