In 2002 au fost inregistrate cele mai multe falimente in Europa, iar in SUA s-au stabilit cateva recorduri nedorite prin cele mai mari falimente din istoria tarii. Presa a relatat pe larg despre marile companii intrate in incapacitate de plata, precum Enron si imperiul Kirsch din Germania.In Uniunea Europeana, la care se adauga si tarile nemembre, Norvegia si Elvetia, s-au inregistrat 241.000 de cazuri de intrare in procedurile de faliment, cu 21,7% mai multe decat in 2001. Cele mai mari crester
In 2002 au fost inregistrate cele mai multe falimente in Europa, iar in SUA s-au stabilit cateva recorduri nedorite prin cele mai mari falimente din istoria tarii. Presa a relatat pe larg despre marile companii intrate in incapacitate de plata, precum Enron si imperiul Kirsch din Germania.
In Uniunea Europeana, la care se adauga si tarile nemembre, Norvegia si Elvetia, s-au inregistrat 241.000 de cazuri de intrare in procedurile de faliment, cu 21,7% mai multe decat in 2001. Cele mai mari cresteri ale cererilor de insolvabilitate s-au inregistrat in Germania (66,4%), Spania (33,7%), Norvegia (20,8%) si Portugalia (20,7%). Aproximativ trei sferturi din totalul insolvabilitatilor au fost localizate in cele mai mari economii europene: Germania, 82.400, Marea Britanie, 50.988, Franta, 38.688 si Italia, 15.600. Trebuie mentionat ca legislatia difera in aceste tari, o buna parte din numarul total fiind reprezentata de cererile depuse de persoanele fizice care s-au declarat in situatie de insolvabilitate. Astfel, din 82.400 de cereri pentru insolvabilitate inregistrate in Germania, doar 37.700 apartin societatilor comerciale. In alte tari, legislatia nu permite persoanelor fizice anularea unor datorii prin declararea insolvabilitatii, sau nu sunt inregistrate statistic aceste cazuri. Astfel, in unele tari numarul total al cazurilor de insolvabilitate coincide cu numarul falimentelor societatilor comerciale, precum in Franta, sau apar diferente foarte mari intre cele doua situatii, precum in Marea Britanie si Germania unde conteaza si persoanele fizice.
Pentru Romania, anul 2002 nu a adus nimic spectaculos in domeniul falimentelor. Istoria firmelor care au dat faliment la noi cuprinde in special sectorul intreprinderilor cu capital majoritar de stat, care au grave probleme economice. Anul trecut a fost caracterizat de o crestere a volumului arieratelor (plati restante catre principalii furnizori de utilitati si bugetele de stat sau locale), mai putin de lichidari si falimente, si intr-o mai mare masura de instituirea administrarii speciale sau a supravegherii financiare. In aceasta situatie se gasesc la ora actuala aproximativ 35 de societati, printre care Tractorul Brasov, Roman, Aro Campulung, Fortus Iasi etc. Este practic vorba de un ultimatum acordat de Autoritatea pentru Privatizare, o incercare de a preintampina declansarea procedurilor pentru declararea falimentului.
Fundatiile dau sfaturi pentru evitarea falimentului
Arhiva Ministerului Justitiei indica un total de circa 15.000 de dosare de faliment rezolvate din 1995, cand a aparut Legea Insolvabilitatii Financiare, pana in prezent. Bineinteles, foarte multe dintre aceste procese au fost ale unor firme extrem de mici, a caror disparitie nu a avut o implicatie majora in peisajul economic romanesc. Un varf al cazurilor de insolvabilitate in Romania a fost atins in perioada 1997-2000, ani marcati de falimente bancare celebre. O data cu aparitia acestui fenomen a fost necesara infiintarea primei institutii de recuperare a creantelor, Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare, in 1998. Anii 2000, 2001, 2002 au adus pe rolul instantelor de judecata 2.426 de dosare de lichidare si faliment, urmare a crearii AVAB si inceperii procedurilor de recuperare a creantelor. Dupa cum ne-a declarat Ionel Blanculescu, seful AVAB, cele 345 de milioane de dolari recuperate au avut la baza „o serie intreaga de cauze litigioase, cele mai dificile fiind cele pentru atragerea raspunderilor membrilor organelor de conducere a societatilor falite.” La initiativa Uniunii Europene, Romania s-a vazut nevoita sa simplifice Legea Insolvabilitatii din 1995 printr-un nou act normativ care sa permita o procedura mai facila de cerere si rezolvare a procedurii de faliment. Prin noua lege orice creditor care detine una sau mai multe creante certe poate introduce la tribunal o actiune impotriva unui debitor care, pentru o perioada de 30 de zile, a incetat platile. Timpul efectiv pentru ca o societate sa intre efectiv in faliment a fost redus la maximum doi ani.
Pentru a veni in sprijinul IMM-urilor care intampina dificultati si sunt pe punctul de a esua in afaceri, in Uniunea Europeana s-au dezvoltat centre de finantare si consultanta. Afacerea s-a dezvoltat in cadrul firmelor care au traversat perioade dificile si au invatat din propriile greseli, devenind ulterior companii de succes. In Olanda, de exemplu, s-a infiintat o fundatie formata din manageri si patroni cu experienta, aflati la pensie, si care activeaza pe baza de voluntariat. Impreuna cu consultantul principal se verifica daca o firma aflata in pragul falimentului mai poate fi salvata prin restructurare. sansele de reusita sunt foarte mari, opt din zece companii reusind sa evite falimentul. In Austria, cei aflati in imposibilitate de plata sunt sprijiniti de Asociatia de ajutorare a creditorilor. Legislatia din aceasta tara face ca administratorii unei societati in faliment sa incerce restructurarea acesteia, mai degraba decat lichidarea judiciara.
In mai 2002 s-au legiferat prevederi legale unitare la nivelul UE prin adoptarea Ordonantei referitoare la procedura de insolvabilitate. Deschiderea unui caz de insolvabilitate intr-un stat membru UE trebuie recunoscuta de toti ceilalti membrii. Economia europeana este dominata de intreprinderile mici. Dintre cele 20 de milioane de firme din Europa, numai 0,3% au peste 250 de angajati, IMM-urile avand, in total, 95 milioane de angajati. Cele mai numeroase sunt microinreprinderile: 89% din companiile europene au cel mult noua angajati. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, doua treimi apartin societatilor cu cel mult 250 de angajati. In UE, o intreprindere medie are sase salariati. Cifra de afaceri medie pentru microintreprinderile europene este de 200.000 euro/an. In SUA situatia este cu totul alta. Peste Ocean, intreprinderile mari detin 50% din numarul total de salariati si conteaza cu peste 60% din cifra totala de afaceri.
Cele mai mari cazuri de insolvabilitate a companiilor europene
Compania Sectorul tara Cifra de afaceri
(milioane euro)
Philipp Holzmann Constructii Germania 6.400
Babcock Borsig Constructii de masini Germania 5.113
Kirch Media Media Germania 3.300
Gontard&Metallbank Banci UK 1.700
Albert Fisher Comert Germania 1.164
Peguform Distributie Germania 900
Metrologie IT Franta 824
KPNQ West Telecomunicatii Olanda 810
MALhl tComerttttGermaniat700
Fairchild DornierttIndustria aviaticatGermaniat700r
Landis ICTtttITtttOlandatt667r
Garcia Munte PetroleostComert cu petroltGreciatt572tr
OT ComputertttITtttUKtt555r
ASWttttMetalurgiettUKtt421r
LibrottttEdituratttAustriatt325r
r
distributia falimentelor intreprinderilor in functie de sectorul de activitate (%)r
r
r
taratttProductietConstructiitComertttServiciir
tttindustrialar
Belgiattt9,9tt18,5tt41,4tt30,2r
Danemarcatt9,2tt10,8tt19,4tt60,5r
Germaniatt10,5tt23,1tt23,2tt43,2r
Frantattt12,7tt21,7tt26,3tt39,3r
Marea Britaniet30,0tt23,6tt19,6tt26,8r
Olandattt13,6tt14,3tt26,9tt45,3r
Norvegiatt11,2tt10,4tt35,5tt43,0r
Spaniattt36,0tt18,0tt14,0tt32,0r
r
Cele mai mari companii plasate sub protectia legii falimentului in SUAr
r
r
CompaniattSectortttCifra de afacerir
ttt(mld. USD)r
r
WorldcomttTelecomunicatiit37,1r
K-MarttComertt37,0r
United AirlinestCompanie aerianat14,2r
US AirwaysttCompanie aerianat10,1r
Farmland Indt. tProductia de alimentet4,9r
NTL GroupttTelecomunicatiit4,6r
Kaiser AluminiumtAluminiutt3,8r
AdelphiattTelecomunicatiit3,5r
National SteelttAluminiutt2,4r
CellstarttITttt2,4