Leul închide anul probabil tot în jurul valorii de 4,3 lei, dar pentru anul viitor nu se știe decât că, un curs de 4,5 lei poate fi suportat de economia națională.
Cursul de schimb a reacționat mai puțin decât spread-ul CDS (prima de risc la împrumuturile externe) la acordul semnat de țările Zonei Euro săptămâna trecută, dovadă a ofertei deficitare de valută pe piața bancară locală. “Credem că Ministerul Finanțelor Publice ar putea ajuta leul dacă reușește să se împrumute pe piețele externe (cel mai probabil în dolari). Dacă MFP se împrumută și schimbă valuta în lei pentru a cheltui, cursul s-ar putea aprecia sub 4,3 lei/euro spre sfârșitul anului (dar nu mai jos de 4,2 lei/euro, în opinia noastra) și lichiditatea din piața locală s-ar îmbunătăți, cu efecte pozitive asupra dobânzilor interbancare. Dacă împrumutul nu se concretizează, leul s-ar putea stabiliza deasupra nivelului de 4,3 lei/euro” spune Dan Bucșa, economist șef Unicredit Țiriac Bank. El precizează că, aceiași factori vor influența cursul și anul viitor, iar un trend de apreciere a leului nu este vizibil, atât timp cât investitorii străini iau în calcul pericolul contagiunii de la problemele din Zona Euro.
La un curs de 4,4 lei/euro sau chiar 4,5 lei/euro, în 2012, fenomen care ar însemna doar o depreciere de 5% a leului față de nivelul actual, economia românească poate facve față. Poate rezista unui astfel de șoc deoarece unele dezechilibre economice au fost corectate spune Cătălina Molnar, senior analyst RBS Bank. Analistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, spune că pentru 2011 poate previziona un curs mediu de 4,32 – 4,33 lei pentru un euro, dar pentru 2012 nu poate spune decât că se așteaptă la o depreciere mai accentuată și oricum vom avea un curs de peste 4,3 lei pentru un euro. Analistul economic Florin Cîțu spune că „veriga slabă a economiei românești este cursul, chiar dacă uneori se dovedește o pârgie excelentă de politică monetară. Economia este slabă, cu prea multe deficite, iar deprecierea va merge inițial către 4,4 lei – 4,5 lei, apoi mai sus”. La rândul său, Vlad Muscalu, economist ING Bank este de părere că, “turbulențele internaționale au făcut leul mult mai vulnerabil, chiar dacă în ultimele trei luni am asistat la o îmbunătățire a lichidităților în piață. Cătălina Molnar spune că, în afara bîncii centrale care va apăra probabil un anumit nivel de curs, acea rezervă fiscală cerută de FMI, care ar trebui să acopere patru luni de finanțare, ar fi fost aproape integral constituită.