„Indiferent de bâlbâielile politice de la nivel intern, România va trebui să vină cu lecțiile făcute și să demonstreze că știe să se poarte ca o țară europeană în materie de mediu. Ori, politica de mediu europeană nu înseamnă neapărat taxa de poluare aplicată autovehiculelor, cât un plan concret de reducere a poluării în cazul industriei, reciclarea deșeurilor și creșterea suprafeței împădurite, adică exact unde suntem noi deficitari”, declară Casiana Fometescu, director Carbon Expert și consultant la Convențiile ONU privind Schimbările Climatice încă din 2009, de la Copenhaga.

În primele două săptămâni ale acestei luni, s-a deșfășurat la Lima, in Peru, Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (2 – 14 decembrie 2014), la care participă șefi de state și guverne, precum și reprezentanți din toate domeniile de activitate: economic, social (fundații și asociații diverse), media etc. Peste 190 de guverne și peste 3000 de oficiali s-au întâlnit în capitala latină pentru a evalua progresele făcute în domeniul schimbărilor climatice de către țările ONU și a continua demersurile începute la Kyoto.
Principalele subiecte pe ordinea de zi a Conferinței au fost realizarea unui text draft pentru Conferința ONU de anul viitor, de la Paris, pentru ca toate guvernele să poată stabili ținte concrete de reduceri de emisii, iar acestea să fie comparabile între state și obținerea surselor de finanțare pentru țările sărace, în curs de dezvoltare, în scopul reducerii emisiilor de CO2 și adăptării la schimbările climatice.
Uniunea Europeană și-a stabilit țintele de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră cu puțin timp înaintea Conferinței ONU, în octombrie 2014, cu 40% mai puțin până în 2030 față de nivelul anului 1990.
Țările în curs de dezvoltare au obținut o mare victorie la Lima în ceea ce privește finanțarea: Fondul „Green Climate Fund” a ajuns la valoarea de 10 miliarde USD, ca urmare a ultimelor contribuții anunțate de miniștrii Belgiei și Australiei. De altfel, Uniunea Europeană susține aproape 50% din bugetul acestui fond, țările aducând însă contribuții individuale, acestea nefiind impuse de la Bruxelles.

„România nu își permite încă să participe la bugetul Green Climate Fund, întrucât mai are multe investiții de realizat în propria economie pentru a ajunge la țintele stabilite de UE. Un exemplu frumos, însă, este cel al Cehiei care a donat 6 milioane de dolari acestui fond de ajutorare a țărilor sărace, la egalitate cu una din cele mai avansate țări din UE, Luxemburg”, declară Casiana Fometescu, Carbon Expert.