Fondul Monetar Internațional (FMI) susține că deficitul bugetar din România va trece de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii ani. În opinia instituției, problema pornește de la noile legi ale pensiilor. În acest context, susține că sunt necesare noi măsuri pentru a-l reduce.
FMI a recomandat să fie implementate noi măsuri în România
Instituția financiară le-a recomandat autorităților din România să implementeze mai multe măsuri. Din acestea, principalele schimbări vizează:
- Reforma impozitului pe venit. Această măsură vizează eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și prin introducerea unui impozit pe profit progresiv;
- Reforma TVA. Recomandarea vizează creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard;
- Taxe ecologice. Instituția dorește introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili;
- Impozite pe proprietate. Această măsură vizează creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite;
- Impactul reformei pensiilor. Instituția dorește și elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
O misiune a instituției s-a aflat la Bucureşti
Informațiile au apărut după ce o misiune a instituției s-a aflat la Bucureşti, în această săptămână. Aceasta a fost condusă de olandezul Jan Kees Martijn și a avut scopul de a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
În concluziile publicate joi, la finalul vizitei, experţii prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor şi subliniază că, în aceste condiţii, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile.
„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, este scris într-un comunicat FMI.
Experţii FMI sunt de părere că veniturile din taxe ale României sunt „cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE”.
În acest context, spun ei, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.
Instituția se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%
În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2024, experţii instituției se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%, pe fondul consolidării consumului şi cererii externe.
Potrivit acestora, inflaţia de bază ar urma să revină treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025.
Chiar și așa, creşterile salariale de două cifre pot împiedica normalizarea inflaţiei, avertizează experţii de la FMI.
În acest context, politica monetară trebuie să rămână una restrictivă până când vor apărea dovezi clare că inflaţia de bază este pe o traiectorie descendentă clară spre intervalul ţintă al BNR, susțin ei.
În momentul de față, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional. Totuși, instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre.
Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
