Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă și pensiile speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse, de asemenea, cele de serviciu.

Nerealizarea unei reforme a pensiilor, un jalon de tip „linie roşie”

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi  primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…) Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a declarat Marcel Boloș la Europa FM miercuri seară, pe 25 ianuarie.

Ministrul a precizat și că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii din România este unul „nedrept”, deoarece sunt incluse și pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, a mai spus acesta, adăugând că în PNRR există posiblitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Când se vor folosi banii atrași prin PNRR?

Marcel Boloș a mai spus că până în prezent, România a primit aproximativ 6,3 miliarde de euro prin PNRR, iar 900 de milioane din această sumă sunt împrumuturi, restul fiind nerambursabile. El a precizat că cea mai mare parte din această sumă este alocată componentei de investiții, dar încă nu s-a cheltuit din acești bani.

„Odată cu sezonul cald, când şantierele încep să funcţioneze”, a răspuns ministrul, întrebat când estimează că se vor folosi acești bani în proiectele propuse prin PNNR.

De asemenea, a precizat că a treia cerere de finanţare în cadrul ar putea fi depusă în mai sau iunie, fiind asociată unui număr mare de jaloane foarte importate.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea. Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a mai declarat Marcel Boloș.