Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a vorbit despre situația Autostrăzii „Unirii” și care este cea mai bună soluție pentru aceasta. În opinia ministrului, mai întâi trebuie finalizat studiul de fezabilitate și abia apoi trebuie negociate finanțările.
Finanţarea în Parteneriat Public-Privat (PPP) a Autostrăzii „Unirii” nu este soluţia corectă, pentru că trebuie întâi finalizat studiul de fezabilitate pe fonduri europene şi ulterior să mergem către instrumentele de finanţare, a declarat, marţi, la Radio România Actualităţi, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.
„Dacă ne uităm către Moldova, lucrurile din păcate arată şi mai trist, pentru că, în acest moment, noi vorbim despre trei proiecte mari de infrastructură rutieră la care ne gândim şi care obligatoriu trebuie implementate. În primul rând, vorbim de autostrada A7 Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret. În acest moment, proiectul este bugetat pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. În luna septembrie, avem termen să primim acest document, după care patru luni termen pentru obţinerea avizelor, inclusiv a acordului de mediu. Ulterior, scoatem la licitaţie acest obiectiv vital pentru dezvoltarea Moldovei. De asemenea, A8 sau Autostrada „Unirii”, cum este cunoscută, Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi. Aici, avem cele două secţiuni. Pe de o parte, Târgu Mureş – Târgu Neamţ pentru care avem toţi banii prinşi în acest an pentru finanţarea finalizării studiului de fezabilitate, din fonduri europene, iar pentru autostrada componentă Târgu Neamţ – Iaşi, propusă de vechea guvernare a fi realizată în PPP (Parteneriat Public Privat, n.r.), noi spunem că nu este soluţia corectă”, a afirmat Bode.
Lucian Bode: Trebuie finalizat mai întâi studiul de fezabilitate
Acesta a adăugat că, după finalizarea studiului de fezabilitate, se pot negocia finanţări chiar şi de la instituţii financiare ca Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
„Soluţia corectă este să finalizăm şi acest tronson pe componenta de studiu de fezabilitate tot pe fonduri europene şi în momentul în care avem cele două tronsoane din A8 finalizate cu studiile de fezabilitate refăcute din banii europeni să mergem către instrumentele de finanţare, că vorbim de fonduri europene, că vorbim de buget, că vorbim de instituţii financiare posibil parteneri – BEI, BERD (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, n.r.). Noi nu putem astăzi să spunem că acest obiectiv vital pentru Moldova şi pentru România costă, nu ştiu, nouă miliarde de euro, pentru că nimeni nu va veni să finanţeze un obiectiv care nu are o documentaţie foarte clară, să ştim exact cât costă”, a subliniat oficialul.
Potrivit ministrului de resort, autostrada Braşov – Bacău este în faza de adjudecare a contractului pentru studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. „Sperăm ca, cel mai târziu, la sfârşitul lunii februarie acest contract va fi semnat. Termenul pentru finalizarea primei etape – Studiul de fezabilitate plus Proiectul tehnic – este de 18 luni”, a precizat demnitarul.
Ministrul Fondurilor Europene, despre Autostrada „Unirii”
Recent, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, afirma că este imposibil de dus la bun sfârşit construcţia Autostrăzii Unirii în regim de Parteneriat Public-Privat, iar populaţia din zonă nu trebuie amăgită cu această soluţie.
„Nu am afirmat că Autostrada Unirii nu ar putea să fie finanţată din fonduri structurale. Acest tronson de autostradă are două componente: componenta Târgu Mureş – Târgu Neamţ, pentru care se elaborează documentaţia tehnico-economică, în vederea accesării de fonduri europene. Cea de-a doua parte a tronsonului, Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, a fost introdus de vechea guvernare în regim de parteneriat public-privat, prin Comisia Naţională de Prognoză. Acest regim de parteneriat public-privat are o mare problemă: costurile de iniţiere a parteneriatului public-privat sunt subestimate, adică, în mod concret, nu se poate realiza parteneriatul public-privat fiindcă nu vor exista resursele financiare necesare ca să se poată implementa proiectul în întregimea lui. (…) Ştiu cu siguranţă că sunt valori subestimate care pun în dificultate regimul de parteneriat public-privat”, a spus Boloş.
Conform Master Planului de Transport, autostrada A8 se întinde pe 318 km şi vizează ruta Tg. Mureş – Tg Neamţ – Iaşi – Ungheni. Costul estimat în documentul citat este de patru miliarde de euro.