Este o informație de ultim moment despre carnea de pui. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România asigură consumatorii că produsele provenite din lanţul de producţie avicolă din România sunt sănătoase şi sigure pentru consumul uman.
În acest context, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România condamnă ferm dezinformarea consumatorilor creată de afirmaţiile făcute în spaţiul public de specialişti în nutriţia umană.
Producătorii autohtoni lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, în conformitate cu legislaţia europeană, oferind produse de calitate superioară şi sigure pentru o alimentaţie sănătoasă.
„UCPR condamnă orice informaţie incorectă, care generează anxietate şi chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentaţia ce conţine carne de pasăre. În acest sens, combatem ferm afirmaţiile false făcute de specialişti în nutriţia umană care nu cunosc tehnologia de creştere a păsărilor de carne şi nici legislaţia în domeniu şi care dezinformează publicul cu privire la vârsta de sacrificare a puilor crescuţi în mod convenţional, la aspectele organoleptice (culoarea cărnii, a oaselor şi duritatea acestora), la sănătatea şi bunăstarea păsărilor şi la siguranţa alimentară”, au transmis reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România într-un comunicat.
Tehnologiile de creştere a puilor de carne în România sunt reglementate de legislaţia europeană
De asemenea, UCPR precizează că tehnologiile de creştere a puilor de carne în România sunt reglementate de legislaţia europeană, prin Regulamentul 543/2008 şi prin Directiva 43/2007.
Astfel, creşterea păsărilor în fermele autorizate sanitar-veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sănătăţii păsărilor se face permanent prin programe de autocontrol şi control oficial, în baza legislaţiei specifice.
La nivelul UE, puii crescuţi convenţional asigură circa 90% din totalul consumului de carne de pui. Aproximativ 10% din carnea de pui este obţinută prin tehnologii alternative prevăzute de legislaţia UE, respectiv: crescuţi în spaţii închise – sistem extensiv, crescuţi în semi-libertate, crescuţi în aer liber – tradiţional, crescuţi în libertate totală – tradiţional.
Puii crescuți în România prin tehnologii alternative în ferme reprezintă circa 3-4% din totalul de producţie realizată
Din cauza costurilor ridicate şi implicit a unui preţ de piaţă mai mare, în România puii crescuţi prin tehnologii alternative în ferme reprezintă circa 3-4% din totalul de producţie realizată, subliniază sursa citată.
„Aducem clarificări şi în ceea ce priveşte vârsta de sacrificare a puilor în UE şi în România: în ultimii ani, a fost de circa 6 săptămâni, la greutatea de 2,1-2,2 kg în viu”, este scris în comunicat.
Antibioticele sunt permise în creşterea păsărilor doar pentru tratamente curative
În ceea ce priveşte depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri, reprezentanţii UCPR semnalează că aceasta se realizează în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007.
„Facem precizarea că antibioticele sunt permise în creşterea păsărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor.
Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea păsărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament. Toate tratamentele de necesitate şi vaccinările obligatorii se fac în apa de băut, nu injectabil la fiecare pasăre în parte.
Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din ţară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduuri”, au completat reprezentanții UCPR.