ING prevede o creștere economică de 1,6% în România, în 2025
Anunț de ultimă oră pentru cei care țin Euro la saltea sau în cont. ING prevede o creștere economică de 1,6% în România, în 2025, comparativ cu cea de 0,9% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor și a unei contribuții negative mai mici, din partea exportului net, deși riscurile geopolitice îngreunează prognoza, potrivit Profit.ro.
Anunț de ultimă oră pentru cei care țin Euro la saltea sau în cont. Instituția bancară consideră prioritară diminuarea deficitului bugetar de la 8,7% din PIB la 7%, însă realizarea acestui obiectiv este condiționată de multiple variabile.
„Un scenariu ideal pentru restabilirea încrederii piețelor rămâne, cel mai probabil, o combinație între creșterea colectării, taxe mai mari și controlul cheltuielilor”, au spus analiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
ING apreciază că, analizând evoluția din ultimul deceniu, majoritatea veniturilor fiscale, inclusiv taxe esențiale precum TVA și impozitul pe venit, au scăzut ca procent din PIB. Din acest motiv, le consideră mai potrivite pentru eventuale majorări de impozite, în comparație cu contribuțiile sociale, care, între timp, au crescut ca pondere în PIB.
Potrivit estimărilor instituției bancare, deficitul de cont curent al României va scădea la 7,4% din PIB în 2025, de la 8,2% în 2024. În ceea ce privește politica monetară, banca prognozează că BNR va începe să reducă rata dobânzii cheie abia în a doua jumătate a anului, anticipând un nivel de 6% la sfârșitul lui 2025, în scădere față de rata actuală de 6,5%.
„Privind în perspectivă, anticipăm o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ. În combinație cu șomajul stabil, acest lucru ar trebui să aibă ca rezultat o oarecare reducere a presiunilor inflaționiste din partea cererii. Acestea fiind spuse, efectele contrare potențial mai puternice vor veni din presiunile asupra costurilor cu forța de muncă care decurg din sarcina fiscală mai mare și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2025”, au spus economiștii.
Inflația va rămâne la un nivel relativ ridicat
Se estimează că inflația va rămâne la un nivel relativ ridicat, atingând 4,8% la sfârșitul anului 2025, în scădere ușoară față de 5,1% în 2024. Aceasta va continua să depășească intervalul țintit de BNR, cuprins între 1,5% și 3,5%.
ING anticipează o stabilitate a cursului de schimb pe termen scurt, însă în a doua jumătate a anului estimează că BNR va permite o ușoară depreciere a leului, prognozând un nivel de 5,05 lei/euro la sfârșitul anului.
Economia României continuă să crească, dar are parte de provocări
ING consideră că economia României își menține creșterea, dar se confruntă cu numeroase provocări. Potrivit băncii, factorii de decizie politică trebuie să gestioneze simultan consolidarea fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, o situație pe care o compară cu mersul pe frânghie, devenind tot mai riscantă pe măsură ce se apropie fiecare ciclu electoral.
„Întrebarea cheie este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitate pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina traiectoria țării”, au explicat economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Creșterea economică din anul precedent a fost semnificativ sub potențial, însă acest lucru nu a fost cauzat de o cerere internă slabă. Dimpotrivă, consumul privat și investițiile au înregistrat creșteri, deși investițiile s-au deteriorat spre finalul anului. În același timp, politica fiscală a fost extrem de relaxată, rezultând un deficit bugetar de 8,7% din PIB.
Totuși, oferta economică a României nu a reușit să satisfacă pe deplin cererea stimulată, ceea ce a condus la o creștere puternică a importurilor și la un deficit comercial de 9,5% din PIB.
„Atât consumul cât și investițiile au avut nevoie de importuri, ceea ce a dus la stimularea exporturilor partenerilor comerciali, comprimând creșterea PIB și relevând astfel limitele modelului de creștere bazat pe consum al României”, au mai arătat economiștii ING.
Intrarea României în spațiul Schengen ar trebui să contribuie la creșterea productivității economice
Intrarea României în spațiul Schengen și implementarea marilor proiecte de infrastructură ar trebui să contribuie la o creștere a productivității economice.
În plus, chiar dacă spre finalul anului trecut s-a observat o încetinire, economiștii remarcă faptul că investițiile au avut o evoluție solidă în ultimii doi ani.
„Multe dintre proiectele de infrastructură, care se fac o singură dată într-o generație au început deja să influențeze pozitiv creșterea și vor duce la o creștere a productivității și a PIB potențiale în anii ce vin”, notează economiștii.
Pe lângă creșterea așteptată a investițiilor în acest an, se estimează că exporturile nete vor avea un impact negativ mai redus asupra PIB-ului. Totodată, efectele de bază ar urma să susțină o dinamică economică mai accelerată, datorită performanței relativ bune din ultimul trimestru al anului 2024.
„Inutil să spunem că implicațiile geopolitice ale potențialelor tarife asupra UE aduc riscuri negative pentru estimarea noastră de bază, în special pe frontul exporturilor”, au mai spus economiștii.
„În același timp, perspectivele unui Fond european de apărare și al cheltuielilor suplimentare în domeniile subinvestite ale Europei, cum ar fi apărarea și tehnologia, aduc un potențial de creștere pe termen scurt, în pofida efectului de înrăutățire a situației fiscale continentale. Termenii și evoluția ulterioară a negocierilor pentru pace sunt, de asemenea, un factor cheie de urmărit”, au adăugat aceștia.
