Primele evaluări vizuale rapide ale imobilelor din București ar urma să înceapă până în luna septembrie. Printre clădirile care vor avea prioritate se numără blocurile cu cel puţin trei etaje construite înainte de 1968 şi construcţiile cu funcţiuni în domeniul educaţiei şi al sănătăţii.

Sunt foarte vulnerabile clădirile cu parterul flexibil

Anunțul au fost făcut, vineri, 3 martie, de şeful Departamentului Urbanism din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti, Bogdan Suditu, la sfârșitul unei discuţii tehnice la care au luat parte reprezentanţi ai PMB, ai Primăriilor de sector, ai Ministerului Dezvoltării, ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Universităţii Tehnice de Construcţii şi ai unor ONG-uri.

Bogdan Suditu a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, deşi cele 10.000 de blocuri realizate înainte de 1968 îndeplinesc condițiile în vederea evaluării rapide, ele nu sunt în mod obligatoriu vulnerabile. Acesta a menţionat că în cadrul evaluării vizuale rapide va avea un rol important tipul de structură a imobilelor.

„Sunt foarte vulnerabile clădirile cu parterul flexibil. Şi atunci, cunoscând informaţiile astea din surse oficiale, chiar dacă au fost anvelopate, dacă o clădire este cu parter flexibil, un bloc care la parter are magazine, (…) nu trebuie neapărat să vedem o crăpătură ca să înţelegem că este potenţial vulnerabilă”, a afirmat el.

Bogdan Suditu a precizat că vor fi coroborate datele deţinute de către autorităţile locale şi cele centrale, de către Universitatea Tehnică, dar şi de către ONG-uri. În primul rând, urmează fi colectate informaţiile referitoare la clădirile P+3 cu cel puţin zece apartamente, construite înainte de 1968.

Timp de o lună, aceste informaţii vor fi introduse într-o hartă a clădirilor, iar evaluările vizuale vor începe până în luna septembrie. De asemenea, urmează să fie elaborată o hotărâre de Consiliu General cu privire la partajarea responsabilităţilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector. Este posibil ca Primăria Capitalei să se ocupe de zonele construire protejate, iar sectoarele să gestioneze situaţia celorlalte.

Evaluarea vizuală rapidă nu va încadra în mod obligatoriu imobilul într-o clasă de risc seismic

„Am avut un scenariu propus din partea colegilor ingineri, care spuneau că o sută de ingineri, în două luni şi jumătate, pot realiza evaluările acestor 10.000 de clădiri. (…) Să le vedem unde sunt situate, în aşa fel încât să prioritizăm această evaluare vizuală rapidă. S-a discutat despre criterii, pentru că Bucureştiul este foarte mare. Realizarea acestei etape de evaluare vizuală rapidă trebuie să fie partajată între PMB, respectiv Primăriile de sector”, a explicat el.

Şeful Departamentului de Urbanism a subliniat că, potrivit noii legislaţii, nu mai este necesar acordul tuturor proprietarilor în ceea ce privește consolidarea unui imobil, ci este suficient să fie de acord jumătate plus unu dintre membrii asociaţiei de locatari. În momentul în care va începe programul de consolidare, imobilul va fi debranşat de la utilităţi. El a evidențiat faptul că în prezent există clădiri expertizate cu risc seismic în zona centrală a Capitalei unde nu locuiesc proprietarii, dar apartamentele sunt închiriate.

Directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu, a afirmat că evaluarea vizuală rapidă nu va încadra în mod obligatoriu imobilul într-o clasă de risc seismic. Evaluarea va permite însă acordarea unui scor, astfel încât imobilurile să fie prioritizate în vederea expertizelor tehnice şi a consolidărilor.