Importurile din Olanda s-au dublat în ultimii 2 ani

Scandalul iscat în legătură cu comerțul cu pui „vopsiți” continuă. Producătorii din sectorul avicol românesc se confruntă cu amenințarea unor consecințe negative în urma inspectiilor frecvente efectuate de ANPC. Chiar dacă aceștia respectă în întregime legislația europeană relevantă. Acest lucru este afirmat de către reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

„În ultima perioadă, ANPC a făcut o pasiune pentru sectorul avicol din România făcând controale repetate pe următoarele teme: controlul conţinutului de apă în carnea de pui, admiterea sau respingerea unui lot de carne de pui, prezenţa Salmonella în carnea de pasăre, iar în ultimele zile vopsirea puilor. Deşi UCPR a comunicat cu ANPC şi reţelele comerciale, transmiţând către ANPC legislaţia europeană după care producătorii lucrează şi pe care o respectă în totalitate, controalele au continuat periclitând situaţia întregului sector avicol”, menţionează UCPR într-un comunicat.

Conform sursei citate, se sugerează că ANPC ar trebui să acorde aceeași atenție și în domeniul controlului întregii piețe. Asta. având în vedere că, conform datelor comunicate de INS pentru anul 2023, aproximativ 28-30% din carnea de pasăre disponibilă pe piața din România provine din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, precum Ucraina.

Alertele de Salmonella provin de la carne din Polonia

De asemenea, conform sistemului rapid de alertă, se constată că 50% din alertele referitoare la Salmonella la nivel european provin din carne de pasăre livrată de către Polonia, iar importurile din Polonia în România reprezintă aproximativ 23% din totalul importurilor. Această situație este similară și în cazul ouălor destinate consumului.

„De asemenea, constatăm că importurile din Olanda s-au dublat în ultimii 2 ani, Olanda fiind principala importatoare de carne din Ucraina, conform Eurostat. Apare, astfel, suspiciunea că o parte din carnea de pui din Ucraina ajunge în România sub etichetă olandeză fără ca autorităţile să se sesizeze şi să verifice dacă se respectă Regulamentul 1337/2013 care prevede etichetarea cărnii cu ţara de origine. Având în vedere situaţia creată se constată o panică în rândul consumatorilor şi o reducere a vânzărilor de carne de pasăre, ceea ce pune în pericol întregul sector avicol”, precizează reprezentanţii UCPR.

Salmonella este o bacterie care se găsește în mod natural în diverse medii, cum ar fi apă, aer și sol, fiind identificate peste 2.500 de serotipuri. Totuși, doar două dintre aceste serotipuri, și anume S. Enteritidis și S. Typhimurium, sunt considerate relevante din perspectiva sănătății publice. Este important de menționat că toate serotipurile de Salmonella sunt sensibile la temperatură și sunt distruse la o valoare termică de aproximativ 65 – 70 de grade Celsius.

„Pentru prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor, România ca ţară membră a UE a adoptat Programul integrat de siguranţă alimentară de la fermă la furculiţă pentru Salmonella, promovat prin legislaţie de către UE. Deşi nu toate serotipurile de Salmonella sunt periculoase pentru om, ci doar cele două menţionate mai sus, în industria avicolă sunt monitorizate permanent toate infecţiile cu Salmonella (în ferme, în abatoare, fabrici de procesare, distribuţie) atât prin controale oficiale cât şi prin autocontroale conform Programului Strategic al ANSVSA. În cazul în care există o suspiciune de contaminare cu Salmonella fie a păsărilor vii fie a produselor avicole, se trece la tipizarea Salmonella prin examene complexe şi după tipizare se trece la aplicarea procedurilor specifice, dacă este cazul. Aplicând procedurile legale, se elimină orice risc de contaminare cu Salmonella patogenă a produselor avicole care se comercializează din fermele avicole”, a transmis UCPR.

Responsabilitatea supravegherii este a ANSVSA

Conform sursei citate, responsabilitatea supravegherii și monitorizării pe întregul lanț de producție, de la fermă până la consumator, este atribuită Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Agenția monitorizează în mod constant starea de sănătate a fermelor de păsări pe parcursul creșterii, înainte de abatorizare și la momentul abatorizării, în scopul identificării posibilelor contaminări cu Salmonella zoonotică, în conformitate cu prevederile Regulamentului 2160/2003.

De asemenea, procedurile pentru pregătirea și prelevarea probelor destinate analizelor sunt efectuate de către personal specializat în conformitate cu legislația specifică. În absența respectării acestor proceduri, probele devin irelevante și nu au valoare juridică.

„În ceea ce priveşte coloranţii utilizaţi în hrana păsărilor, culoarea pielii puilor apare prin prezenţa sau absenţa a doi pigmenţi: melanina şi xantofila. În prezenţa genelor ce permit depunerea ambilor pigmenţi, pielea este galben crem-cafenie şi fluierele picioarelor sunt verzui, iar în lipsa ambilor pigmenţi şi pielea şi fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur face ca pielea şi fluierele picioarelor să fie galbene. Aşadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă şi puii vor avea culoarea pielii galbenă. Majoritatea covârşitoare a puilor de carne, care se cresc în lume şi în România, sunt pui cu penaj alb şi piele galbenă”, explică UCPR.

Puii sunt hrăniți cu furaje bogate în betacaroten

Conform sursei citate, culoarea pielii puilor poate varia de la un galben foarte puțin intens până la un galben aproape portocaliu, în funcție de materiile prime furajere utilizate în hrana acestora. Printre aceste materii prime furajere care sunt bogate în betacaroten se numără porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele și iarba verde, mai ales în cazul puilor crescuți în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor contribuie la intensificarea culorii pielii acestora spre un galben mai intens.

De asemenea, în ultimul timp au apărut și produse concentrate în betacaroten obținute din plante, care sunt autorizate de Uniunea Europeană și pot fi incluse în hrana puilor. Utilizarea acestor produse conduce la o intensificare a culorii pielii puilor, conferindu-le un galben mai pronunțat, conform declarațiilor făcute de către reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

„De menţionat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi, se îngălbeneşte derma şi grăsimea puilor. De altfel, carnea puilor este considerata carne albă, dietetică. Menţionăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele şi sub piele şi 50% în cavitatea abdominală pe viscere şi în zona cloacală”, au mai explicat aceştia.

Se promovează aditivii naturali

Pozitia UCPR, susținută de către toți membrii asociației, este de a promova utilizarea exclusivă a materiilor prime furajere bogate în carotenoizi sau a aditivilor naturali obținuți din plante. UCPR nu susține utilizarea substanțelor chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă în întregime legislația europeană în această privință.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, UCPR precizează că, la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber – tradiţional, crescute în libertate totală – tradiţional, crescuţi în semilibertate sau în spaţii închise – sistem extensiv. Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provine din păsări crescute convenţional, în adăpost fără ieşire în aer liber, cu microclimat şi furajare controlate. În România, puii crescuţi în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca 3-4% din totalul producţiei realizate. Acest lucru se datorează condiţiilor climatice din ţara noastră şi alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preţ, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate şi implicit preţuri de piaţă mai mari”, au mai transmis aceştia.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) implementează un program de verificare a fermelor de creștere a păsărilor și a fabricilor de furaje combinate. În cadrul acestui program, sunt prelevate probe de materii prime furajere și furaje finite. Până în prezent, ANSVSA nu a comunicat identificarea folosirii de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor.

Sectorul avicol, este dezechilibrat

Având în vedere aceste aspecte, UCPR face un apel către autoritățile abilitate ale statului să-și îmbunătățească capacitatea de control în ceea ce privește produsele agroalimentare. De asemenea, se solicită respectarea atât a legislației naționale, cât și a celei europene. Iar comunicarea publică să fie realizată eficient, în beneficiul atât al consumatorilor, cât și al fermierilor. Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil și este ușor de dezechilibrat, avertizează UCPR.

„Asigurăm opinia publică de faptul că produsele avicole realizate în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii publice, sunt competitive calitativ la nivel european şi pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori”, arată UCPR în comunicat.

UCPR a reacționat cu promptitudine la avertismentul emis de către președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, privind comercializarea puiilor de găină „îngălbeniți” pentru a părea mai sănătoși. În urma acestui avertisment, Constantinescu a declarat că va informa toate instituțiile abilitate pentru a investiga această problemă.

În același context, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Dănuț Păle, a subliniat că declarațiile făcute în spațiul public referitoare la siguranța produselor alimentare, fără așteptarea rezultatelor analizelor de laborator autorizate, pot crea dificultăți atât autorităților, cât și consumatorilor și industriei de creștere a păsărilor din România.