Marcel Ciolacu a făcut o distincție între măsurile de austeritate aplicate în 2010, când au fost reduse salariile și pensiile, TVA-ul a fost majorat, iar România a apelat la împrumuturi de la FMI, și strategia actuală, care menține veniturile populației, evită creșterea TVA și se bazează pe fonduri europene și resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Marcel Ciolacu a oferit mai multe explicații despre buget
Premierul a evidențiat faptul că bugetul pentru 2025 include cea mai mare sumă provenită din fonduri europene de la momentul aderării României la Uniunea Europeană, depășind 17,5 miliarde de euro. Guvernul își propune să utilizeze integral aceste resurse, iar fiecare minister și autoritate publică va fi responsabilizată pentru a cheltui eficient fondurile disponibile.
„Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI.
Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%.
Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a declarat Ciolacu.
În ceea ce privește investițiile, bugetul prevede o alocare anuală de 150 de miliarde de lei, cu creșteri substanțiale în sectoare cheie: sănătatea beneficiază de un buget cu 35% mai mare, infrastructura rutieră și feroviară primește o creștere de 20%, iar educația are o alocare suplimentară de 10%. Aceste fonduri sunt direcționate către companii românești din domeniul construcțiilor, furnizorilor de echipamente și sectorului IT, având rolul de a stimula economia națională.
„Avem la dispoziţie în acest an peste 17,5 miliarde euro şi voi pune o presiune uriaşă pe fiecare ministru şi autoritate publică să cheltuim aceşti bani până la ultimul cent! Nu există austeritate atunci când majorezi investiţiile la 150 de miliarde de lei pe an – şi asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde aşteptările românilor de la stat sunt ridicate.
Avem cu 35% mai mulţi bani pentru spitale şi servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate şi cu 10% în plus pentru modernizarea educaţiei. Aceşti bani înseamnă, mai ales, resurse care ajung la companii româneşti de construcţii, la furnizori de servicii şi echipamente, la firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei”, a mai spus premierul.
Dezvoltarea locală și sprijinul pentru companii
Guvernul a alocat peste 27 de miliarde de lei pentru dezvoltarea comunităților locale, prin finanțarea proiectelor de infrastructură, inclusiv asfaltarea drumurilor și extinderea rețelelor de apă și gaze. Premierul a insistat că aceste investiții nu sunt destinate primarilor, ci îmbunătățesc direct viața cetățenilor și sprijină activitatea antreprenorială la nivel local.
„Când finanţăm toate marile programe de investiţii în comunităţile ţării nu ajutăm primari, ci îmbunătăţim viaţa a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate şi racordarea la alimentare cu apă şi gaz.
Toate aceste proiecte le execută sute şi mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri vitale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România”, a subliniat el.
De asemenea, toate schemele de ajutor de stat pentru susținerea companiilor au fost menținute, incluzând programe precum IMM Plus, schema pentru Marea Industrie, Construct Plus și InvestAlim. Aceste programe, cu un buget de miliarde de euro, sprijină peste 11.500 de firme prin granturi, garanții și suport pentru dobânzi și comisioane.
„De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiţii regionale, la cea de stimulare a investiţiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcţii şi până la InvestAlim pentru investiţii în fabrici de procesare a materiilor prime agricole şi alimente.
Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme româneşti prin granturi, suportarea unor dobânzi şi comisioane sau oferirea de garanţii”, a completat premierul.
Controverse privind cheltuielile bugetare și deficitul
O parte a criticilor aduse bugetului vizează nivelul ridicat al cheltuielilor și deficitul bugetar. Unii susțin că statul ar trebui să adopte o strategie similară unei companii private, fără a depăși veniturile disponibile. Premierul a respins această abordare, afirmând că toate statele europene moderne s-au dezvoltat prin deficite bugetare semnificative. El a menționat exemple precum Spania, Italia, Franța și Grecia, care au investit masiv în economie, nu doar din fonduri europene, ci și prin împrumuturi.
„Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca şi noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Belgia sau Grecia şi alte ţări moderne ale continentului au cheltuit masiv – şi nu doar din bani europeni”, a spus Ciolacu.
România are, conform premierului, un grad de îndatorare publică situat la jumătate față de cel al altor state europene, ceea ce îi permite să continue investițiile. Totodată, angajamentele luate față de Comisia Europeană prevăd reducerea deficitului la 7% din PIB, o țintă pe care Guvernul susține că o va respecta.
„Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural.
Am câştigat o fereastră uriaşă de timp pentru a ne dezvolta ţara, 7 ani, şi am de gând să o folosesc la maximum, în acelaşi timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în faţa Comisiei de a reduce deficitul şi a ne încadra în 7% din PIB”, a mai spus şeful PSD.
O altă critică adresată bugetului se referă la cheltuielile destinate creșterii veniturilor populației. Premierul a apărat această strategie, argumentând că, fără aceste măsuri, România s-ar fi confruntat cu un deficit și mai mare de forță de muncă. Creșterea constantă a salariului minim a dus la depășirea pragului de 1.000 de euro net lunar ca medie salarială, ceea ce a contribuit la stabilizarea pieței muncii și la revenirea unor români din diaspora.
„Însă cei care acuză asta uită ceva în mod deliberat. Fără a forţa acest efort major de convergenţă economică a României cu spaţiul european în privinţa veniturilor şi a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur şi simplu n-ar mai fi avut deloc forţă de muncă! Doar prin creşterea constantă a salariului minim am adus media câştigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net!
Asta a permis creşterea constantă a numărului de angajaţi, inclusiv cu români reveniţi după ani de muncă în Europa – e drept, încă mult sub necesarul economiei. Acestea sunt, aşadar, extremele în a critica acest buget. Iar cazul care sintetizează cel mai bine situaţia actuală este cel legat de plafonarea preţurilor la energie şi gaze, de exemplu”, a conchis Ciolacu.
