Declarațiile recente ale lui Călin Georgescu, candidat cotat cu șanse mari la alegerile prezidențiale, au generat valuri de incertitudine în mediul economic și pe piețele financiare din România. Pierderile semnificative de pe Bursa de Valori București, estimate la peste 11 miliarde de lei, sunt doar unul dintre efectele resimțite de investitori și de populație.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că situația afectează direct și economiile românilor, mai ales fondurile de pensii private din Pilonul II, în timp ce creșterea dobânzilor și nesiguranța politicilor economice pun presiune suplimentară asupra întregului sistem financiar.
Incertitudine pe bursă: pierderi majore și impactul la pensii
Economistul Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă cu privire la efectele negative ale declarațiilor recente făcute de Călin Georgescu, favorit la alegerile prezidențiale.
Pierderile de pe Bursa de Valori București au depășit 11 miliarde de lei, iar consecințele se resimt nu doar în rândul investitorilor, ci și în economiile cetățenilor.
„Atenţie la imaginea României. Riscăm să pierdem încrederea investitorilor, care şi aşa era şubredă. Declaraţiile principalului favorit la prezidenţiale în privinţa economiei au creat incertitudine şi îngrijorare în rândul investitorilor, dovadă pierderile de peste 11 miliarde de lei de pe Bursa de Valori Bucureşti.
Gândiţi-vă că, dincolo de pierderile acţionarilor, această depreciere a BVB ne afectează pe toţi pentru că pe bursă sunt şi banii din pensiile pe pilonul II, iar datele estimative indică o depreciere a valorii acestora cu aproape 2 miliarde de lei într-o singură săptămână”, a declarat Adrian Negrescu.
Creșterea ROBOR și costurile pentru populație
Potrivit analistului, creșterea indicelui ROBOR reflectă scumpirea împrumuturilor interbancare, ceea ce ar putea conduce la o majorare semnificativă a ratelor pentru români.
În condițiile în care România înregistrează deja cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, impactul asupra economiei și asupra puterii de cumpărare este semnificativ.
Conform analistului economic, majorarea indicelui ROBOR indică o creștere a costurilor de împrumut între bănci, ceea ce ar putea duce la scumpirea liniilor de finanțare pentru economie.
Acest aspect se va reflecta direct în ratele creditelor plătite de români, într-un context în care România deja înregistrează cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană.
Declarații instabile și riscuri economice
Negrescu a criticat poziția exprimată de Călin Georgescu privind naționalizările și obligativitatea capitalului majoritar românesc, afirmând că astfel de declarații alimentează instabilitatea economică și riscă să ducă la exodul capitalului străin.
„Discuţiile despre naţionalizări, despre obligarea firmelor să deţină capital majoritar românesc, despre resurse, riscă să ne ducă într-o zonă nerecomandată investiţiilor, iar exodul capitalului străin să devină realitate.
Faptul că domnul Georgescu tot revine cu precizări, îşi schimbă declaraţiile, face rectificări, denotă caracterul instabil al percepţiilor domniei sale, iar joaca asta de-a economia l-a dus deja într-o zonă în care credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării. Şi vorbim despre posibilul preşedinte al României”, a explicat economistul.
Economistul a subliniat că declarațiile recente cu „iz revoluționar” legate de economie nu fac decât să afecteze și mai mult credibilitatea României pe plan internațional, într-o perioadă în care țara se confruntă deja cu o imagine economică fragilă.
Potrivit acestuia, continuarea retoricii naționaliste riscă să ducă la pierderea ratingului de investiții al țării, având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă România, inclusiv cel mai mare deficit bugetar din istorie și împrumuturi record. De asemenea, el a subliniat că măsurile economice adoptate pe fond electoral, cum ar fi creșterea salariilor și pensiilor, sunt nesustenabile și au contribuit la creșterea cheltuielilor inutile.
El a comparat această perioadă cu o situație similară din „Ferma Animalelor” a lui Orwell, avertizând că România ar putea ajunge într-o situație extremă în care FMI să fie nevoit să intervină.
„O continuare a acestui iureş naţionalist economic riscă să ducă la pierderea ratingului, mai ales că situaţia economică a României este una extrem de dificilă – avem cel mai mare deficit bugetar din istorie – aproape 40 de miliarde de euro, am împrumutat în acest an 50 de miliarde de euro, cel mai mare contractat vreodată şi am dus datoria publică la aproape 900 miliarde de lei – un alt nivel istoric.
În plus, pe fond electoral, am luat o mulţime de măsuri fără bază economică, de la creşterea salariilor şi a pensiilor la cheltuieli fără noimă pe zona bunurilor şi serviciilor.
Altfel spus, imaginea României atârnă de un fir de aţă, iar perspectivele sunt tot mai îngrijorătoare, dovadă că Mininsterul Finanţelor abia dacă mai reuşeşte să se împrumute – vineri a luat 500 milioane de la bănci la cea mai mare dobândă din UE, de 7,21%.
Trăim, parcă, un capitol din ,,Ferma Animalelor’’, a lui Orwell, iar această utopie economică pe care ne-o propune scena politică riscă să ne ducă într-o situaţie extremă în care FMI să ne asigure ,,colacul de salvare’’ financiar”, a spus Negrescu.
Perspectivele unui guvern de austeritate
Negrescu consideră că viitorul guvern, indiferent de culoarea sa politică, va fi nevoit să adopte măsuri de austeritate pentru a echilibra situația economică dificilă.
„Ascunderea sub preşul intereselor electorale a problemelor majore cu care se confruntă economia, împrumuturile fără noimă făcute în ultimul an, deficitul bugetar istoric şi datoria publică record de 900 miliarde de lei, toate aceste principale repere economice se vor transforma într-o notă de plată uriaşă pe care viitorul guvern va trebui să o achite. De unde va face rost de bani? Să sperăm că va aduna mai mulţi bani din taxe şi impozite, cu toate că economia dă semne tot mai evidente de recesiune.
Să sperăm că va tăia din cheltuielile publice aberante, din alocările fără noimă pentru companiile publice falimentare. Să sperăm că va scoate la vânzare pachete de acţiuni la firmele de stat pe bursă, pentru a revigora piaţa de capital şi a da o şansă de relansare companiilor publice”, a adăugat analistul.
Îngrijorări majore: creșterea taxelor și stagnarea economică
Încheind analiza, Adrian Negrescu a atras atenția asupra principalelor riscuri economice, inclusiv posibila creștere a TVA și a altor taxe.
În ciuda faptului că în România au intrat peste 60 de miliarde de euro în acest an, economia stagnează, iar în anumite sectoare se confruntă deja cu recesiune.
„Cei mai mulţi investitori privesc la inflaţie – la lipsa măsurilor necesare pentru a stăvili creşterea preţurilor – suntem campioni europeni la inflaţie pentru a 10-a lună la rând, la scăderea accelerată a vânzărilor, pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare, la creşterea blocajului financiar şi la închiderea a tot mai multor firme.
Poate cea mai mare îngrijorare este însă legată de posibila creştere a taxelor, mai ales a TVA-ului, a impozitului pe venit, pe dividende, pe salarii, măsuri care vor adânci şi mai mult criza economică din România. Noi trăim deja un adevărat paradox economic – deşi în acest an au intrat în ţară peste 60 de miliarde euro, economia stagnează, iar în unele sectoare este deja în recesiune, un semn că situaţia este extrem de gravă”, a concluzionat economistul.
