Numerarul rămâne o necesitate în România
În România numerarul continuă să joace un rol esențial, potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României (BNR). Preferința pentru cash este alimentată de volumele mari retrase de la bancomate, dar și de valorile tot mai ridicate ale numerarului în circulație. În ciuda dezvoltării tehnologiilor digitale, 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar, iar discrepanțele regionale și demografice subliniază un acces inegal la servicii bancare și la rețeaua de bancomate.
Românii și numerarul
Un sondaj realizat de IRES arată că românii din Moldova preferă în proporție de 70% să își păstreze economiile în numerar, comparativ cu bănățenii și ardelenii, care preferă cash în proporție de 54%. Apetența pentru cash este vizibilă și în funcție de vârstă: cei între 56-65 de ani păstrează economiile „la saltea” în proporție de 64%, iar tinerii de 18-35 de ani ating un procent de 56%.
Această preferință este influențată și de percepția avantajelor numerarului, cum ar fi anonimatul, protecția vieții private și un mai bun control al cheltuielilor. În plus, în situații de criză, numerarul este perceput drept o soluție de siguranță, mai ales pe fondul riscurilor cibernetice crescute.
Retrageri record de la bancomate
În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde lei și 820 milioane euro, cele mai mari sume fiind înregistrate în București, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Cu toate acestea, rețeaua de bancomate rămâne subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau 4 bancomate pe 100 km².
În mediul rural, situația este și mai critică: doar 21% din localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori dispun de bancomate. Aproximativ un sfert din populația țării locuiește la mai mult de 5 km de cel mai apropiat ATM, iar 1% la distanțe mai mari de 15,8 km.
În orașele mari, precum București, Timiș sau Cluj, densitatea bancomatelor este semnificativ mai ridicată. De exemplu, Cluj are un bancomat la aproximativ 1.583 de locuitori, iar București domină clasamentul, având cea mai mare densitate de bancomate din țară. La polul opus, județul Giurgiu are doar 77 de bancomate, cu o densitate de 1 bancomat la 3.386 de locuitori.
Accesul limitat la servicii bancare
Din cele 3.186 de localități din România, doar 1.055 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind însă 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani. În 2023, BNR a efectuat o analiză geospațială a rețelei de bancomate, subliniind că în 150 de localități cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori nu există bancomate. În localitățile sub 5.000 de locuitori, doar 21% dispun de astfel de facilități.
Accesul limitat la rețeaua bancară este evident și prin datele privind incluziunea financiară: un sfert dintre românii adulți nu au carduri bancare sau alte produse financiare. În mediul rural, situația este accentuată de salariile plătite „la plic” și de costurile asociate deschiderii unui cont bancar.
Discrepanțe între regiuni și soluții propuse
Banca Națională evidențiază o concentrare a bancomatelor în zonele urbane, unde cererea pentru servicii financiare este mai mare. Totuși, în Moldova, Oltenia și părți din Muntenia există regiuni cu densitate ridicată a populației, dar acces dificil la rețeaua bancară.
În acest context, BNR sugerează extinderea rețelei de bancomate în mediul rural, inclusiv în afara proximității unităților bancare, pentru a asigura un acces mai echitabil.
Numerarul, o soluție de siguranță
Tendințele din România reflectă preocupări globale. În Suedia, de exemplu, autoritățile recomandă păstrarea de numerar pentru situații de urgență, semnalând nevoia unei infrastructuri reziliente în fața riscurilor digitale.
În ciuda progreselor în digitalizare, numerarul continuă să fie o componentă vitală în viața economică și socială a românilor, având un rol important atât în gestionarea crizelor, cât și în asigurarea incluziunii financiare.
