Pensionarii din România trec printr-o perioadă extrem de dificilă în aceste clipe. Totul are legătură cu criza ce face deja ravagii la nivel mondial. Cât de mult a afectat inflaţia veniturile bătrânilor din ţara noastră şi cu ce alt moment se poate compara situaţia din prezent?
Inflaţia a afectat serios veniturile românilor, iar pensionarii resimt asta cel mai puternic, având în vedere că cei mai mulţi dintre ei nu au oricum o pensie care să le poată asigura un trai decent.
Salariaţii şi pensionarii din România, loviţi serios de efectele crizei! Cum se vede totul în portofelele românilor?
Cât de mult au scăzut însă salariile şi pensiile românilor în termeni reali, dincolo de cifrele seci şi de statisticile oficiale? Iulian Stănescu, cercetător ştiinţific la ICCV (Institutul de Cercetare a Calității Vieții), a încercat să vină cu un răspuns la această întrebare.
„Avem doi indicatori foarte importanți atunci când vorbim despre veniturile populației, de bunăstarea materială a populației României: câștigul salarial mediu net sau salariu mediu net în termeni nominali și reali.
Nominal, care este valoarea sa reală, ce se întâmplă dincolo de valoare, care fluctuează, cât de multe bunuri și servicii poți să cumperi cu acei bani. Și celălalt este pensia medie reală.
În ceea ce privește salariu mediu net nominal, avem media pe 2020-2022 inclusiv valoarea din august 2022.
În anul 2022, cel puțin în cele 8-9 luni pe baza cărora avem date statistice, avem de-a face cu o creștere de aproape 10 % în termeni nominali, deci asta înseamnă că au crescut, să spunem așa, plățile făcute salariaților, au crescut, dar cei mai mulți nu au simțit.
Și avem o inflație care se apropie de 16 %. Acum sunt câteva amendamente care trebuie neapărat făcute.
Atunci când vorbim în România de salariu mediu, trebuie să avem în vedere că majoritatea salariaților chiar înspre 60 % poate chiar două treimi se află sub acel salariu mediu, de fapt.
Pentru că avem unele salarii foarte mari, atunci salariul mediu net este tras în sus de acele salarii mari și discutăm de niște sume care sunt ceva mai mari decât beneficiază în mână în fiecare lună salariații din România”, a explicat specialistul, în cadrul unei emisiuni de la Antena 3.
„Cei care resimt o scădere a puterii de cumpărare a salariului lor, resimt, de fapt, o scădere mai mare decât acel 6-7 %”
În continuare, Iulian Stănescu a indicat faptul că persoanele care resimt o scădere a puterii de cumpărare a venitului propriu cu 6-7%, în realitate se confruntă cu o scădere şi mai mare, din cauza faptului că aceşti 6-7% reprezintă o medie în care sunt adunaţi şi cei cărora veniturile chiar le-au crescut sau au rămas constante.
Cercetătorul de la ICCV a mai explicat că scăderea puterii de cumpărare înregistrată în prezent poate fi comparată cu scăderea înregistrată în anii 2009-2010 cumulativ, anii de după precedenta criză economică.
„Al doilea lucru pe care aș vrea să-l subliniez este că dacă avem de-a face cu o scădere, să zicem de 6-7 % în termeni reali, ce înseamnă lucrul respectiv?
Înseamnă că cei care resimt o scădere a puterii de cumpărare a salariului lor, resimt, de fapt, o scădere mai mare decât acel 6-7 % pentru că acel 6-7 % este o medie în care intră și cei cărora le-au crescut salariile și în termeni nominali și în termeni reali, și celor la care au rămas la fel salariile.
Deci, dacă ne referim la cei cărora le-au scăzut salariile în termeni reali, atunci acea scădere este mai mare de 6 %. Ce înseamnă acel 6 %? Înseamnă că dacă am avut 1.000 de lei pierd 60 de lei în putere de cumpărare.
Și atunci este bine să ne uităm la perioade în care în trecut a scăzut salariul mediu net, a scăzut puterea de cumpărare a salariaților.
Pentru că atunci ne putem da seama dacă a fost în trecut o perioadă de recesiune și ne putem aminti de acea recesiune și ce a însemnat ea în ceea ce privește standardul de viață al gospodăriei noastre, al prietenilor, cunoscuților noștri, ce înseamnă lucrul respectiv.
Ori o scădere de șase puncte procentuale este mai mult decât am avut în perioada anilor 2009-2010 poate este comparabil cu ceea ce a fost în anii 2009-2010 cumulativ”, a mai declarat Iulian Stănescu.