Informație extrem de importantă pentru toți românii care au banii la Raiffeisen. O tentativă de fraudă se produce chiar acum în numele băncii. Foarte mulți clienţi ai Raiffeisen Bank au atras atenția că au primit pe mail un mesaj în numele băncii austriece. În spatele acestui email se o tentativă de fraudă.
„O nouă încercare de phishing ce simulează un mail de la Raiffeisen Bank. Spre diferență de cele anterioare, riscul de compromitere la acest email este mai mare:
- Gramatica este corectă
- Se respectă cromatica unei comunicări Raiffeisen.
- Comunicarea „vine” de la no_reply@raiffeisen.ro.
Elemente care atrag atenția că este vorba de o tentativă de fraudă
Românii trebuie să fie cu mare atenție și să citească cu atenție orice informare venită din partea băncii. În acest caz, sunt câteva elemente care atrag atenția și indică că este vorba de o tentativă de fraudă.
Acestea sunt:
- Construcții semantice dubioase, de tip „încercare de autentificare multiplă” sau „identitate de verificare”.
- Solicitarea acțiunii de click prin intermediul unor presiuni coercitive („Dacă verificarea nu este finalizată în termen de 24 de ore”), a ușurinței executării („pur și simplu”, repetat de două ori!), a îndemnului „Refaceți imediat”.
- Hyperlink-ul ce nu duce la Raiffeisen – din păcate nu toată lumea se uită la hyperlink înainte de a da click.
Niciodată băncile nu vă vor da email să faceți click pe vreun link
Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a indicat și el românilor să fie atenți la anumite lucruri atunci când primesc mesaje din partea băncilor.
- Niciodată băncile nu vă vor da email să faceți click pe vreun link. Maxim vă pot invita să vă logați pe site-ul lor, tastându-l în browser.
- Dacă vreodată aveți dubii privind originea unui email, sunați la bancă sau logați-vă în aplicația băncii sau pe site-ul lor. Nu faceți niciodată click pe link-uri din email!
- Fiți întotdeauna atenți la câteva lucruri care expun un email de tip phishing, dincolo de link-ul ce duce aiurea: gramatica incorectă, exprimările dubioase, solicitarea de acțiune imediată prin presiuni pozitive („primii care fac click”) sau coercitive („dacă nu faceți acum click”)”.
Toate aceste date au fost dezvăluite pe Facebook Tudor Galeş, de la o agenţie de consultanţă.
Trebuie amintit că imediat după scandalul privind boicotarea produselor austriece, după ce Austria s-a opus aderării României la Spațiul Schengen, Consiliul Concurenţei a anunțat că investighează companii austriece din domeniul bancar, precum Banca Comercială Română și Raiffeisen Bank România.