Sâmbătă, pe data de 13 mai, ministrul a anunțat că marți va merge la Bruxelles, împreună cu ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru a relua negocierile cu Comisia Europeană pe tema pensiilor speciale. Acesta a subliniat, de asemenea, că trebuie pus în aplicare jalonul privind decarbonizarea.

„Reforma pensiilor speciale sigur că noi oricât am vrea să fim de binevoitori în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale şi oricâte soluţii căutăm este aceea că trebuie să ne raportăm la conţinutul pe care îl avem pentru reforma pensiilor speciale în PNRR”, a declarat acesta la Digi 24.

„Ori dincolo de ceea ce scrie în PNRR, din experienţa pe care o am, nu putem face nici la stânga, nici la dreapta. Nu e vorba de o dispută între doi miniştri, ci e vorba în a face ca reforma să fie validată de către Comisia Europeană, să putem să rezolvăm această problemă care trenează de atâta timp în societatea românească şi să facem loc în spaţiul bugetar necesar pentru implementarea unei reforme de consistenţă în România, reforma pensiilor din sistemul general de pensii care are acolo o prevedere foarte importantă pentru români şi anume înlăturarea inechităţilor sociale. Ori noi numai ca impact bugetar înseamnă pentru cei care au pensii mici creşterea pensiilor şi domnul ministru Budăi vă poate explica şi mai bine ca mine, însă impactul bugetar este aproape de aproximativ 16% numai pentru această componentă din reforma sistemului de pensii”, a adăugat oficialul.

Se reiau negocierile pe tema pensiilor speciale

În cadrul negocierilor de la Bruxelles, Marcel Boloș va încerca să obțină modificarea procentului de 9,4% din PIB în care trebuie să se încadreze România cu plata pensiilor.

„În principal presupun ca la cheltuielile cu pensiile să avem posibilitatea aceasta de ajustare a acestei categorii de cheltuieli în funcţie de cum au loc evoluţiile indicatorilor la nivel macroeconomic, în special în ceea ce priveşte rata inflaţiei, şi în acelaşi timp să păstrăm disciplina financiară pe care o solicită Comisia Europeană în legătură cu aceşti indicatori. Cum am spus, după ziua de mâine, o să vă oferim informaţii suplimentare. Noi suntem pregătiţi pentru o discuţie, împreună cu ministrul Muncii, şi să vedem finalul discuţiilor care vor avea loc şi veştile care sperăm noi să fie bune pentru ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a declarat acesta.

De ce întârzie termenele prevăzute în PNRR?

Întrebat dacă motivul întârzierilor termenelor prevăzute în PNRR este lipsa unui aparat administrativ competent, ministrul a răspuns că nu crede că „suntem în momentul de faţă în acea situaţie de întârzieri nejustificate, ca urmare a faptului că nu există capacitate administrativă de implementare”.

„Dimpotrivă, Guvernul României şi-a mobilizat eforturile şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca aceste reforme să fie duse la bun sfârşit. Noi, în schimb, avem patru reforme consecutive de importanţă hotărâtoare pentru România care sunt planificate din 3 în 3 luni, decembrie, trimestrul I, trimestrul II. În decembrie avem două reforme grele planificate deodată. Aici cred că mai degrabă putem vorbi despre o lipsă de exerciţiu în planificarea pe orizont de timp a implementării acestor reforme, pentru că ele sunt probleme adunate de 30 de ani în administraţia din România care, de această dată, nu mai pot fi discutate ca reforme doar de dragul de a avea reforme, ci iată sunt reforme care au un puternic impact social, în societate şi au şi bugete însemnate în spate. Deci de aceea avem oarecum această ritmicitate sau încetineală despre care tot vorbim.

Aici urmărim două obiective de fond. Primul cel mai important ar fi să nu ne pierdem banii din PNRR pentru că de ei depinde implementarea investiţiilor şi a contractelor de finanţare pe care le-am încheiat. A doua condiţie este ca reformele pe care le facem şi care sunt de profunzime, să nu le facem astfel încât ele să fie respinse de Comisia Europeană şi în final să nu încasăm banii. Scopul nostru în final este ca aceste reforme să fie duse la bun sfârşit în acord cu ceea ce există în PNRR şi ele vor genera schimbări de profunzime în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a societăţii româneşti”, a declarat Marcel Boloș.