Aspirina (acidul acetil-salicilic) a fost primul medicament descoperit din clasa anti-inflamatoarelor nesteroidiene, iar în prezent este unul dintre cele mai utilizate medicamente pe plan mondial. Anual sunt consumate în jur de 40.000 de tone de aspirină. Date noi arată însă că aspirina nu este atât de bună pe cum se crede.
Un grup de experți din SUA și-a actualizat liniile directoare privind sănătatea, recomandând oficial celor de peste 60 de ani să nu mai ia aspirină pentru a preveni atacul de cord sau accidentul vascular cerebral. Recomandarea se bazează pe dovezi tot mai numeroase privind problemele cauzate de consumul zilnic de aspirină, care depășesc orice beneficii în cazul adulților sănătoși, informează NewAtlas.
Cu siguranță, aspirina rămâne un medicament-minune. În prima jumătate a secolului al-XX-lea a fost unul dintre cele mai populare analgezice, iar în anii 1960 s-a descoperit că are proprietăți incredibile de subțiere a sângelui. Studiile clinice ulterioare au arătat că aspirina poate reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Acest lucru a făcut ca, la începutul anilor 1990, să apară unele studii conform cărora, luată zilnic în doze mici, aspirina ar putea ajuta, preventiv, adulții sănătoși cu vârsta peste 50 de ani.
Enigma medicală clasică: daunele pe care le poate provoca aspirina depășesc beneficiile?
Dar pe măsură ce anii au trecut, unii cercetători au început să pună la îndoială beneficiile aspirinei privind această categorie de pacienți. Ei susțineau că, dacă aspirina este un diluant al sângelui, atunci cu siguranță poate crește riscul de apariție a unor sângerări majore. Așa a apărut enigma medicală clasică: daunele pe care le poate provoca aspirina depășesc beneficiile?
În ultimul deceniu, numeroase cercetări au avertizat că riscurile consumului zilnic de aspirină la adulții sănătoși ar putea fi mai mari decât beneficiile preventive. Un meta-studiu major publicat în 2019 a rezumat concluziile mai multor studii clinice recente, care au arătat că ratele crescute de sângerare gastrointestinală și cerebrală din cauza consumului zilnic de aspirină, depășesc beneficiile minime pentru sănătatea inimii la adulții sănătoși.
Acum, US Preventive Services Health Force (USPTSF) și-a actualizat recomandările generale pentru a recomanda celor cu vârsta peste 60 de ani să mai utilizeze zilnic aspirină, dacă nu au probleme de sănătate a inimii. USPTSF este un grup independent de experți în sănătate care oferă guvernului SUA consiliere preventivă în domeniul sănătății.
Recomandări pentru grupa de vârstă 40 și 59 de ani
Noile recomandări sunt împărțite în două: o recomandare generală adresată celor de peste 60 de ani care utilizează aspirina ca instrument de prevenire și o recomandare pentru cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani cu risc crescut de boli cardiovasculare. Aceștia sunt sfătuiți să discute cu medicul dacă utilizarea zilnică a aspirinei este potrivită.
„Oamenii cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani, care nu au antecedente de boli cardiovasculare, dar care prezintă un risc mai mare, pot începe să ia aspirină pentru a preveni un prim atac de cord sau un accident vascular cerebral”, a spus John Wong, membru al USPTSF.
În cazul persoanelor de peste 60 de ani, recomandarea este mai clară
Dar în cazul persoanelor de peste 60 de ani, recomandarea este mai clară. În absența oricărui diagnostic preexistent de boli de inimă sau accident vascular cerebral, efectele nocive ale aspirinei depășesc beneficiile. „Pe baza dovezilor actuale, USPTSF recomandă ca persoanele de peste 60 de ani să nu mai ia aspirină pentru a preveni un prim atac de cord sau un accident vascular cerebral”, a declarat Michael Barry.
„Deoarece șansa de sângerare internă crește odată cu vârsta, potențialele daune ale utilizării aspirinei anulează beneficiile în cazul aceastei grupe de vârstă ”, precizează recomandarea.