Peste 1,2 milioane de români cu venituri mici, printre care și pensionari, au parte de un anunț neașteptat. Programul prin care românii cu venituri mici primeau gratuit pachete cu 24 de kilograme de alimente se află în atenția Comisiei Europeană. Dacă până acum persoanele defavorizate primeau direct pachetele cu alimente, de acum înainte acestea ar putea fi înlocuite cu vouchere sau tichete valorice.

Schimbarea ar crea însă dezechilibre majore în piață, afectând atât românii beneficiari, cât și producătorii români din industria agroalimentară și favorizând marile lanțuri de hipermarketuri. Opt asociații patronale care reunesc cei mai mari producători români din industria agroalimentară atrag atenția că o serie de modificări în programul „Sprijin pentru persoanele defavorizate în vederea asigurării alimentelor de bază / mese calde” vor da naștere unor probleme serioase atât pentru beneficiarii programului, cât și pentru industria autohtonă.

Modificarea majoră vizează acordarea de vouchere

Practic, principala modificare este înlocuirea alimentelor distribuite direct către persoanele vulnerabile cu vouchere, pe care acestea ar urma să le folosească în marile lanțuri de hipermarketuri pentru a-și cumpăra diverse produse. Această precizare este inclusă în Ghidul Solicitantului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonatorul fondurilor europene și instituția care gestionează relația României cu Uniunea Europeană.

Pachete cu produse alimentare de bază cu bani de la UE

Schimbarea nu doar că ar îngreuna accesul acestor persoane la alimentele propriu zise (având în vedere că vorbim despre persoane în vârstă sau cu dizabilități, care se deplasează cu greutate), ci ar însemna și o reducere a ajutorului efectiv pe care-l primesc.

Programul este finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene, prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS). Până acum, el a presupus distribuirea de ajutoare sub formă de produse alimentare de bază către aproximativ 1,2 milioane de români care trăiesc sub pragul sărăciei, beneficiarii fiind în cea mai mare parte pensionari, persoane cu dizabilități fizice și psihice, familii monoparentale și oameni fără adăpost.

Practic, cei 1,2 milioane de beneficiari au primit, o dată la jumătate de an, câte un pachet cu produse alimentare de bază. Pachetele cu 24 de kilograme de alimente presupuneau făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg); mălai (4 pungi de 1 kg); paste făinoase (2 pungi de 400 g); ulei (4 sticle de 1 l); zahăr (2 pungi de 1 kg); orez (4 pungi de 1 kg); conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g); conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g); conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g); borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml); gem de fructe (1 borcan de 360 g); gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Decizia care ar afecta persoanele vulnerabile

Acum însă, persoanele vulnerabile ar urma să primească tichete valorice pe care să le cheltuiască în marile magazine. Aici, însă, vor achiziționa astfel de produse, însă la prețul de la raft, care include adaosurile retailerilor și care reflectă toate costurile suportate pe lanțul de distribuție, de la energie, transport și fiscalizare în țările de origine, pentru că vorbim despre alimente produse în alte țări. Măsura ar ajuta într-adevăr autoritățile locale, care nu vor mai fi responsabile cu distribuirea acestor alimente către beneficiari, însă pentru aceștia din urmă s-ar putea dovedi a fi problematică.

Totodată, arată specialiștii din industrie, metoda livrării directe de produse elimină orice risc de fraudare sau folosire incorectă a fondurilor: produsele alimentare nu pot fi revândute pentru că au etichete diferite de produsele de pe piață, pe care este indicat clar faptul că reprezintă ajutoare finanțate prin fonduri europene.

Voucherele și bonurile valorice pot fi fraudate

Totodată, beneficiarii primesc doar alimente de bază, necesare oricărei gospodării, în timp ce voucherele și bonurile valorice pot fi fraudate.  Din aceste motive, opt organizații patronale care reunesc marii producători din industria agroalimentară românească cer Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să revină asupra Ghidului și să includă iar pachetele alimentare, așa cum a fost și în etapa precedentă a programului. Federația Romalimenta, Patronatul Rompan, Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, Asociația Română a Cărnii, Federația Sindalimenta, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, Organizația Interprofesională a Cerealelor și Oleaginoaselor (OIPCOPD) și Asociația Patronală Română din Industria Laptelui continuă discuțiile cu reprezentanții MIPE și vor avea o întâlnire cu noul ministru, Adrian Câciu, pentru a-i cere ca voucherele să fie măcar parțial înlocuite cu pachete alimentare propriu-zise, așa cum s-a întâmplat în trecut.