Marți, pe data de 17 ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. În cadrul acesteia, s-a analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată.

Principalul subiect a fost îndeplinirea jaloanelor

S-a discutat despre începerea pregătirii îndeplinirii jaloanelor și obiectivelor propuse pentru 2023, conform calendarului de implementare, în vederea transmiterii următoarelor cereri de plată.

„Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a declarat Nicolae Ciucă.

Peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate.

Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată. Executivul a mai comunicat că vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Principalul obiectiv al reuniunii a fost analizarea unei serii de jaloane și ținte care are nevoie de clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană. Printre acestea se numără proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Cererea de plată numărul 3 trebuie depusă până la finalul lunii martie

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate, de asemenea, aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea RePowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

Cererea de plată cu numărul 3 trebuie depusă până la sfârșitul lunii martie. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Cererea include 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.

În cadrul reuniunii, s-a discutat și despre documentul de lucru privind modificarea PNRR, în condițiile în care reprezentanții Comisiei Europene au spus în mai multe rânduri că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

„România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cât și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

„Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro.

Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a adăugat premierul Nicolae Ciucă.