Până la sfârșitul lunii iunie 2024, în România existau peste 22.000.000 de carduri active
Până la sfârșitul lunii iunie 2024, în România existau 22.420.841 de carduri active, cu 669.038 mai multe decât la sfârșitul anului 2023, conform datelor de la Banca Națională a României (BNR).
Din acest total, 22.133.849 de carduri puteau fi folosite pentru retrageri de numerar, ceea ce reprezintă o creștere cu 584.162 față de decembrie 2023. La 30 iunie 2024:
- numărul de ATM-uri era de 10.229, neschimbat față de 31 decembrie 2023;
- numărul de POS-uri (aparate pentru plăți cu cardul) ajunsese la 490.134, cu 33.237 mai multe;
- punctele EFTPOS (unde se fac plăți electronice) erau în număr de 489.076, în creștere cu 42.368.
România riscă să aibă cel mai mare deficit din UE până la sfârșitul anului
Potrivit sursei citate anterior, România va avea până la sfârșitul acestui an unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană (UE), atât pe partea bugetului de stat, cât și în comerțul cu alte țări. Asta înseamnă că există probleme mai vechi, dar și unele temporare, care agravează situația.
BNR a realizat un sondaj despre riscurile economice, iar cele mai mari bănci din țară au indicat cinci riscuri principale pentru economie în perioada de până în iunie 2024. În comparație cu anul trecut, aceste riscuri au devenit mai grave. Cele mai importante trei riscuri sunt:
- dezechilibrele economice interne – adică diferența mare între cheltuielile și veniturile statului (deficitul bugetar) și între ce cumpărăm și ce vindem altor țări (deficitul de cont curent). Acestea sunt slăbiciuni majore pentru economie;
- legile din domeniul financiar, care sunt uneori imprevizibile, pot destabiliza băncile;
- problemele legate de atacurile cibernetice și de noile tehnologii financiare.
Datele din prima jumătate a anului 2024 arată că deficitele continuă să crească, iar previziunile spun că România va rămâne printre țările cu cele mai mari deficite din Europa. Asta arată că economia are probleme serioase, iar băncile vor avea dificultăți în a face față acestor riscuri.
În plus, schimbările legislative rămân un risc, mai ales într-un an electoral. Totuși, față de alți ani, incertitudinea legată de legi este mai mică, pentru că băncile s-au obișnuit deja cu modificările făcute în trecut.
Riscul de nerambursare este mai mare față de perioada trecută
Riscul ca persoanele și companiile să nu poată plăti împrumuturile a scăzut puțin și acum ocupă locul patru în lista celor mai mari riscuri pentru economie. Deși acest risc este mai probabil să se întâmple și ar putea afecta mult sistemul financiar, băncile pot să-l gestioneze destul de ușor.
Riscul de nerambursare a împrumuturilor este mai mare decât înainte, în special din cauza creșterii costurilor pentru plata datoriilor. De asemenea, seceta și concurența din partea agricultorilor ucraineni afectează fermierii din România, ceea ce creează incertitudini legate de stabilitatea financiară a acestora.
