Zeci de persoane din Botoșani au fost implicate într-o rețea care oferea buletine false, în schimbul unor sume mari de bani. Afacerea implica funcționari publici, imobile fictive și acte contrafăcute, oferind astfel acces ilegal la cetățenia română și documente oficiale.
Afacere cu buletine false în Botoșani
Buletine false pentru cetăţeni străini, pentru câteva sute de euro. Parchetul General va efectua, miercuri, 90 de percheziții într-un dosar în care mai mulți funcționari publici din județul Botoșani sunt acuzați de luare de mită. Aceștia ar fi emis acte de identitate false pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.
Aceste documente atestau adrese de domiciliu false, fără acordul proprietarilor, și conțineau informații incorecte, precum nume sau date de naștere schimbate, pentru persoanele care au plătit pentru aceste acte.
Într-o comună din Botoșani au fost realizate 10.000 de astfel de documente. Pentru obținerea actelor false, funcționarii primeau între 350 de euro și 400 de euro.
Procurorii și polițiștii au descins la 90 de locații, inclusiv instituții publice și locuințe ale persoanelor implicate. Ancheta vizează mai multe infracțiuni, cum ar fi luare de mită, fals informatic, trafic de influență și falsificarea documentelor oficiale. Scopul anchetei este să dezvăluie o rețea care, prin implicarea unor funcționari din primării și servicii de evidență a populației, obținea acte de identitate românești false pentru cetățeni din afaceri.
Datele false se referă la informații precum domiciliul unei persoane, care nu este real, deoarece persoana respectivă nu a locuit și nu va locui vreodată la adresa menționată.
De asemenea, pot fi incluse alte informații greșite, precum numele, prenumele, data nașterii și locul nașterii, toate acestea având ca scop obținerea unui act de identitate fals, care să dovedească identitatea, cetățenia română și, uneori, domiciliul sau reședința în România. Aceste informații greșite sunt înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP).
Pedeapsa pentru fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni este cuprinsă între 3 luni şi 5 ani de închisoare.
Cum obțineau străinii buletine false?
Buletine false pentru cetăţeni străini, pentru câteva sute de euro. Conform procurorilor, persoanele care au beneficiat de aceste acte false au obținut cărți de identitate cu domiciliul la adrese care aparțin unor români decedați, ale căror apartamente nu au fost împărțite legal între moștenitori, sau care sunt proprietăți unde locuitorii sunt plecați în străinătate. Aceste persoane nu au fost de acord cu această procedură, iar documentele care atestau că ar locui acolo au fost falsificate. În unele cazuri, semnătura proprietarilor a fost contrafăcută, iar autoritățile locale au emis adeverințe false.
Într-o comună din județul Botoșani, aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă figurează ca având domiciliul la diverse adrese, fără acordul proprietarilor, sau pe baza unor declarații false, în care s-a menționat că aceștia au drept de locuire, fără ca situația să fie reală.
Ancheta arată că funcționarii din primăria respectivă și dintr-o primărie dintr-un oraș apropiat ar fi eliberat adeverințe false pentru terenuri care nu sunt locuințe și ar fi înregistrat anexe gospodărești cu numere cadastrale pentru a justifica aceste domicilii false, totul în schimbul unor sume de bani.
Pentru obținerea unei cărți de identitate românești, persoanele implicate plăteau între 350 și 400 de euro, iar prețul varia în funcție de serviciile oferite de intermediar.
Ce au descoperit procurorii?
Buletine false pentru cetăţeni străini, pentru câteva sute de euro. Procurorii au descoperit că banii erau împărțiți astfel:
100-150 de euro pentru fiecare persoană care accepta să înscrie, în mod fals, cetățeni din Republica Moldova, Ucraina sau Rusia la adresa unui imobil pe care îl deține, chiar dacă aceștia nu aveau intenția să locuiască vreodată acolo. Majoritatea acestor imobile nu aveau acte legale de locuire.
Între 50 și 100 de euro pentru funcționarii publici din Serviciul de evidență a populației, pentru a face în mod greșit treaba, adică să introducă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) date false, cum ar fi un domiciliu fictiv sau alte informații incorecte, și pentru a elibera rapid cărțile de identitate false. De multe ori, persoanele beneficiare obțineau cartea de identitate și pașaportul în doar două zile.
50 de euro erau dați altor funcționari din primării pentru a elibera documente necesare obținerii actelor de identitate, cum ar fi chitanțele, adeverințele de rol fiscal, copii de pe documentele de stare civilă și taxa de 7 lei pentru eliberarea documentelor.